Cum să faci un film într-o manieră simplă și care să te facă să urli de furie? Păi…vorbești cu tânărul regizor Jeff Nichols, alegi o întâmplare adevărată și îl lași să scrie și scenariul. Loving este un film despre un cuplu interrasial ce înfrunta lumea în…1958. Am pus punctele de suspensie pentru că deși în prezent căsătoriile dintre persoane din rase diferite tind să devină o obișnuință, tot există probleme pe care un asemenea cuplu va fi nevoit să le înfrunte, cu toate că de la povestea familiei Loving au trecut aproape 60 de ani. (mai mult…)
Posts Tagged ‘trailer’
Loving
Posted: 19/10/2016 by MarcelPlaton in Les Films de Cannes à BucarestEtichete:2016, Alano Miller, Biography, Chris Greene, cinema, drama, drama biografica, Film, Jeff Nichols, Joel Edgerton, Les Films de Cannes à Bucarest, Loving movie, miscegenație, Miscegenation, movie, Nancy Buirski, recenzie, review, Ruth Negga, The Loving Story, trailer, Will Dalton
0
TASTE OF CHERRY
Posted: 16/10/2016 by michaelaplaton in Les Films de Cannes à BucarestEtichete:Abbas Kiarostami, cineast iranian, Mania Akbari, Palme D'Or, review, Taste of Cherry, trailer, tribut
Les Films de Cannes a Bucarest omagiază un cineast cu totul special, Abbas Kiarostami, regizorul, scenaristul, fotograful şi producătorul iranian dispărut în iulie anul acesta.
Personalitate proeminentă a cinema-ului din Iran, Kiarostami a reprezentat un model şi a influenţat generaţii întregi de cineaşti, bucurându-se de recunoaşterea internaţională şi preţuirea criticii şi a publicului.
În 1997 obţinea Palm D’Or-ul la Cannes cu “Taste of Cherry”, filmul ce a deschis tributul de acum în prezenţa Maniei Akbari, protagonista din “Ten”, ea însăşi o cunoscută actriţă, regizoare, pictoriţă şi fotografă. Prezentă la Bucureşti, Mania Akbari ne vorbeşte despre filmele lui Kiarostami, a cărei apropiată a fost, dar mai ales despre personalitatea acestui regizor de mare talent.
LES FILMS DE CANNES A BUCAREST- The Woman Who Left (Ang babaeng humayo)
Posted: 16/10/2016 by michaelaplaton in Les Films de Cannes à BucarestEtichete:2016, Ang babaeng humayo, Brillante Mendoza, Charo Santos-Concio, drama, film, John Lloyd Cruz, Lav Diaz, Les Films de Cannes à Bucarest, Lev Tolstoi, Michael De Mesa, movie, Nonie Buencamino, recenzie, review, Shamaine Buencamino, Taklub, The Woman Who Left, trailer
Ziua de aur la Films de Cannes a Bucarest a debutat cu The Woman Who Left, filmul cu care Lav Diaz a câștigat Leul de Aur la Veneția anul acesta, pe care nu mulți s-ar încumeta să îl vadă, luând în calcul că are nu mai puțin de 4 ore! (ceea ce nu e performanța absolută a domnului Diaz, dacă ne gândim că A Lullaby to the Sorrowful Mystery tot de anul acesta, durează 8 ore). O zi de muncă am zice- ceea ce – sincer, e oricum prea mult!
În mod paradoxal însă, Femeia care a plecat nu este într-atât de plicticos pe cât ne-am aștepta de la o creație de lungimea asta, ba aș spune că singurul cusur care ar mai fi scăzut puțin minunajul dacă nu ar reprezenta o abordare estetică specifică acestui creator- este expandarea scenelor până la epuizarea stării pe care o explorează, ca și când spațiul-timp cinematografic ar fi unul plastic, și ar trebui umplut cu “substanța” tabloului din „ramă în ramă”. (mai mult…)
I, Daniel Blake
Posted: 16/10/2016 by michaelaplaton in Les Films de Cannes à BucarestEtichete:2016, Briana Shann, cinema, Daniel Blake, Dave Johns, drama, Dylan McKiernan, film, Hayley Squires, Ken Loach, Les Films de Cannes à Bucarest, movie, Paul Laverty, recenzie, review, Sharon Percy, trailer
Nici că îmi puteam închipui că I, Daniel Blake, filmul lui Ken Loach care a primit Palme d’Or anul acesta ar putea avea un subiect fără implicații sociale. Căci dincolo de orice, Mr Loach este un militant, un apărător al principiilor pe care oamenii nu ar trebui să le debarce sub nici o formă. Și mă mai bucur pentru că nu a rămas la hotărârea pe care ne-o anunța la lansarea precedentei lui producții, Jimmy’s Hall, de a se retrage din lumea cinematografică, pentru că –iată- mai are lucruri de spus în zona lui predilectă. (mai mult…)
Fire At Sea (Fuocoamare)
Posted: 16/10/2016 by michaelaplaton in Les Films de Cannes à BucarestEtichete:2016, Carla Cattani, cinema, Documentar, film, filme noi, Francesco Paterna, Gianfranco Rosi, Giuseppe Fragapane, Lampedusa, Les Films de Cannes à Bucarest, Maria Costa, migranți, movie, Pietro Bartolo, recenzie, review, Samuele Caruana, Samuele Pucillo, trailer
Fuocoammare al lui Gianfranco Rosi este câștigătorul Ursului de Aur de anul acesta de la Berlin, fiind o reală provocare pentru spectator, nu doar ca estetică abordată, dar mai ales ca încărcătură emoțională, căci filmul este mai degrabă o mărturie cutremurătoare a unei situații alarmante a zilelor noastre: migrația. Pelicula are 114 minute filmate chiar de către regizor, și o singură scenă regizată, tot restul fiind doar o înregistrare a unei realități la care Rosi a fost martor în timpul anului și jumătate petrecut pe insula italiană Lampedusa, care se confruntă cu exodul refugiaților ce vor să scape de realitățile terifiante ale țărilor lor: Coasta de Fildeș, Nigeria, Somalia, Libia, Sudan, Siria. Lampedusa este în mijlocul Mediteranei o frontieră simbolică a Europei, pe care în ultimii 20 de ani au încercat să o treacă milioane de emigranți în căutarea libertății, mulți dintre ei pierzându-și viața în această încercare. (mai mult…)
Inferno
Posted: 15/10/2016 by michaelaplaton in FilmEtichete:2016, action, Ana Ularu, Ben Foster, cinema, crime, Dan Brown, Dante, David Koepp, drama, Felicity Jones, film, filme noi, Hans Zimmer, InterComFilm, Irrfan Khan, movie, Omar Sy, recenzie, review, Ron Howard, Sidse Babett Knudsen, Tom Hanks, trailer
Poate unul dintre cele mai așteptate filme ale acestei toamne, Inferno marchează o schimbare stilistică a felului în care –pasionat de literatura lui Dan Brown, Ron Howard regizează acest al treilea film al francizei. Și evident ca un creator de asemenea calibru nu putea să meargă pe aceeași rețetă pe care a folosit-o în The Da Vinci Code din 2006 sau Angels & Demons apărut în 2009. Așa se face că Inferno începe cu imagini ce par un experiment cinematografic, în care viziuni apocaliptice se întretaie cu personaje grotești și voci halucinante, în care mișcarea este segmentată și atmosfera copleșește, asta preț de câteva minute, până ni se dă și “codul” acestei introduceri. Și dacă în cele două filme precedente ale seriei acțiunea intensă se derula ca într-un policier classic, subiectul vizând decriptarea unor mistere colosale ale religiei, aici scriptul ne aduce o luptă pentru rezolvarea unui puzzle de care depinde soarta omenirii. (mai mult…)
THE GIRL ON THE TRAIN
Posted: 05/10/2016 by michaelaplaton in FilmEtichete:2016, Allison Janney, Édgar Ramírez, Emily Blunt, Erin Cressida Wilson, Freeman Entertainment, Haley Bennett, Justin Theroux, Lisa Kudrow, Luke Evans, Paula Hawkins, Rebecca Ferguson, recenzie, review, Tate Taylor, The Girl On The Train, thriller, trailer
Michaela spune:
Fata din tren este unul dintre acele filme care nu îţi îngăduie să le abandonezi nici o secundă, căci te târăşte în sarabanda trăirilor, intrigilor, încâlcelilor psihologice şi psihanalitice, într-un fel care nu ratează spectatorul, fie că a fost mai întâi cititor al romanului după care s-a ecranizat pelicula, fie că nu. Şi poate că pierzi dacă nu ai parcurs întâi textul, sau poate nu, căci pelicula îţi propune într-o manieră interesantă, secvenţial, cu decupaje şi flash-back-uri înseriate după o logică particulară, un subiect clasic, în care personaje cu diferite grade de vinovaţie faţă de sine sau faţă de alţii adaugă straturi unei acţiuni care te ţine în chingi. Fiecare erou din scenariu are o poveste încâlcită, târăşte după el o dramă, parcurge un traseu interior în care se zbate, se luptă să se domine sau să îi domine pe alţii, îşi înfruntă slăbiciunile sau cade pradă lor, este altceva decât pare, totul cu tuşe ce frizează pe alocuri patologicul şi imprimă tensiune unui ritm susţinut din secvenţe.
JULIETA
Posted: 01/10/2016 by michaelaplaton in Film, Les Films de Cannes à BucarestEtichete:2016, Adriana Ugarte, Agostin Almodóvar, Alice Munro, Cannes, cronica, Dario Grandinetti, drama, Emma Suárez, Esther Garcia, Independenta Film, Inma Cuesta, Julieta, Michelle Jenner, Pedro Almodovar, Pilar Castro, review, Rossy de Palma, trailer
Nu cred că este cineva care să nu recunoască faptul că Pedro Almodóvar este un regizor de mare talent, că poveştile lui cinematografiate impecabil ne fac să vibrăm într-un mod special, căci spaniolul ni le spune într-un fel unic şi captivant. Farmecul dramelor din filmele lui Almodóvar este unul frust şi insidios, căci nu te părăseşte la final, ci te urmează cu un soi de general valabilitate în care ne regăsim în măsuri diferite toţi.
Julieta este un studiu al durerii unei pierderi , o introspecţie stadială a unei vinovăţii asumate, devenită insurmontabilă, o incursiune într-un univers fracturat pe care iubirea îl restructurează doar vremelnic, este un traveling printr-o existenţă ce experimentează separarea într-un mod particular.
The Magnificent Seven
Posted: 22/09/2016 by michaelaplaton in FilmEtichete:2016, Akira Kurosawa, Antoine Fuqua, Byung-hun Lee, Chris Pratt, cinema, Denzel Washington, Ethan Hawke, film, filme noi, Forum Film România, Haley Bennett, Hideo Oguni, Manuel Garcia-Rulfo, Martin Sensmeier, movie, Nic Pizzolatto, Peter Sarsgaard, recenzie, review, Richard Wenk, Shinobu Hashimoto, Toshiro Mifune, trailer, Vincent D'Onofrio, western
Filmul lui Akiro Kurosawa din 1954-Cei șapte samurai-, cu Toshiro Mifune, l-am văzut când eram ciutan și spre norocul meu (am văzut filme de-a valma, neavând nici un maestru care să mă învețe alfabetul cinematografic), ani mai târziu am văzut Cei șapte magnifici, cu Yul Brynner, Charles Bronson, Steve McQueen, Robert Vaughn și James Coburn. Chiar dacă actorii americani mi-au rămas în minte și pe retină, nu pot să nu recunosc că povestea samurailor m-a impresionat mult mai mult.Şi îmi amintesc de interpretarea lui Toshiro Mifune (juca rolul unui țărănuș, care se ținea ca râia după experimentații samurai), un actor care din 1948, când l-a întâlnit pe regizor, a devenit prezent în 16 pelicule realizate de maestru. Dar forța din filmul lui Kurosawa este dată de emoția îmbinată cu spaimă și duritate prin derularea unor secvențe scurte, dar pline de violență. Cred că mesajele subliminale din sălile cinematografice- de la Kurosawa ni se trag! (mai mult…)
NERVE
Posted: 15/09/2016 by michaelaplaton in FilmEtichete:2016, action, Adventure, Ariel Schulman, Dave Franco, Emily Meade, Emma Roberts, Freeman Entertainment, Henry Joost, Jeanne Ryan, Jessica Sharzer, Juliette Lewis, Kimiko Glenn, Machine Gun Kelly, Marc John Jefferies, Miles Heizer, recenzie, review, trailer
Michaela crede că:
Are you a watcher or a player? Pare simplă împărţirea asta, cu căprării delimitate clar: te uiţi sau acţionezi! Numai că în cazul acestui joc on line care se desfăşoară în timp real, „privitorul” este cel care îl pune pe jucător să facă diverse, acest personaj colectiv fiind autorul moral al acţiunii, datele din conturile de pe reţelele de socializare fiind materialul cu care se imaginează provocările acestei nebunii care se numeşte Nerve. Şi nu mă miră nicicum că dincolo de adrenalină jocul devine periculos, atâta timp cât nesaţul pentru spectacol este fără margini. Acelaşi care îi face pe telespectatori să fie captivaţi nebuneşte de reality show-urile care au ajuns să împânzescă programele televiziunilor, exaltând ferocitatea şi nimicnicia privitorilor, şi pervertind orice prin felul în care concurenţii se expun şi se lasă umiliţi şi manipulaţi de producători. Spectatorul este cel care cere, concurentul este cel care dă, televiziunile sunt cele care câştigă!
