S-a lansat cea de a treia ediție a concursului de scenarii și pitch-uri de film – înscrieri până pe 15 mai 2021!
American Independent Film Festival (AIFF)anunță lansarea celei de-a treia ediții a concursului WRITE A SCREENPLAY FOR (WSF)… / SCRIE UN SCENARIU PENTRU… organizat de către Asociația Cinemascop cu sprijinul HBO Europe. AIFF introduce cele mai noi, creative și originale filme americane de cinema ale anului publicului din România și organizează workshopuri, dezbateri, master-classuri cu cineaști și actori reputați, printre oaspeții edițiilor anterioare numărându-se: Joaquin Phoenix, Ethan Hawke, John C. Reilly, Milena Canonero, Kent Jones, Roberto Minervini ori Sebastian Stan.
În acest an, şi Teatrul Naţional din Bucureşti sărbătoreşte Ziua Mondială a Teatrului: online. Şi, dacă nu vom juca teatru, pe scenă, măcar putem vorbi despre el…
Două conferinţe, susţinute de personalităţi redutabile ale teatrului, ne vor însoţi periplul prin vastele teritorii ale artei, spiritului şi cunoaşterii. Conferinţa maestrului Radu Beligan, cu titlul Profesorii mei şi cea a regizorului Alexandru Tocilescu – Despre teatru şi ale lui ne vor aminti că teatrul este nepieritor, iar starea de curiozitate, a exploratorului prin aceste cotloane ale cunoaşterii umane, nu intră niciodată în vacanţă.
“Marea izbândă a îndelungatei mele vieţi este că mi-am păstrat până azi starea de elev. Această filosofie de viaţă ar fi benefică şi la scara vieţii sociale. Căci marea bătălie în societatea în care trăim nu se dă între bine şi rău, ci între inteligenţă şi prostie. Iar forţele prostiei sunt demenţiale şi se înghesuie zilnic în sticla televizoarelor. Tristan Bernard obişnuia să spună: ignoranţa face progrese”. Radu Beligan
Au trecut mai bine de 13 ani de la acea zi de 8 Martie, când marele actor revenea pe scena mare a Naţionalului bucureştean, la o întâlnire cu prietenii şi publicul, povestind despre cariera sa de 70 de ani și fiind aplaudat minute în şir de cei peste 1.000 de colegi, cunoscuţi şi admiratori.
Teatrul ne învaţă şi despre iubire, credinţă şi celelalte valorile pe care trebuie să le purtăm cu noi peste timp. Vă invităm să rememoraţi acele clipe, dacă aţi fost în sală, sau să vă bucuraţi de prilejul pe care vi-l oferă această înregistrare din colecţia TNB – Conferinţele Teatrului Naţional.
Regretatul regizor Alexandru Tocilescu va fi din nou alături de cei ce l-au apreciat pentru talent și creațiile sale de neuitat, dintre care amintim spectacolele realizate pe scenele acestui teatru: „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, „Amanţii însângeraţi” de Chikamatsu Monzaemon, „Comedie roşie” (în cadrul programului TNB «Procesul comunismului prin teatru») şi „Eduard al III-lea” de William Shakespeare.
La care se adaugă o singură conferință la TNB, pe care a susținut-o chiar de Ziua Teatrului (27 martie), în anul 2011. Ocazie cu care, celebrul regizor a abordat, în stilul său inconfundabil, o temă potrivită evenimentului.
”Subiectul conferinţei ar fi o încercare de a limpezi aspecte ale rezistenţei prin cultură în sfera teatrului: cum şi dacă acest lucru a existat!”, declara regizorul care a montat în plină cenzură un extraordinar „Hamlet” în cheie anticomunistă.
Alexandru Tocilescu nu s-a dezis nici cu această ocazie de preocuparea sa constantă pentru investigarea istoriei recente.
După fix un deceniu de la acea zi, a conferinţei sale de la Naţionalul bucureştean, vă invităm să-i fiţi spectatori pe Youtube TNB. Un remember ce poartă o încărcătură specială.
Tot la această dată, şi tot cu o conferinţă a Teatrului Naţional din Bucureşti se deschide un ciclu de vizionări prezentate publicului italian. Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Teatrul Național “Ion Luca Caragiale”, inaugurează sâmbătă, 27 martie 2021, proiectul Conferințele Teatrului Național din București.
Matei Vișniec – Teatru și jurnalism. Influențereciproce / Teatro e giornalismo. Influenze reciproche este conferinţa aleasă de organizatori pentru a celebra această zi a teatrului.
În ultimii ani, dramaturgul Matei Vișniec a intrat în atenția publicului și a creatorilor din Peninsulă, unde forța textului dramatic, actualitatea temelor abordate și caracterul insolit al stilului său poetic sunt puse în valoare prin traduceri și montări pe numeroase scene ale multor orașe italiene. Conferința reprezintă o oportunitate culturală de excepție și o extraordinară ocazie de a cunoaște povestea jurnalistului Matei Vișniec și cea a dramaturgului Matei Vișniec și felul în care acestea conviețuiesc și se influențează reciproc.
Toate cele cinci conferințele selectate de Accademia di Romania in Roma pentru această primă serie vor fi disponibile în limba română și subtitrate în limba italiană.
Români şi italieni, iubitori de teatru din toate colţurile lumii sunt invitaţi pe pagina de Facebook Accademia di Romania in Roma, precum și pe canalul YouTube al Teatrului Național București – unde Ziua Mondială a Teatrului din acest an reuneşte 3 conferinţe de excepţie!
Printre producţiile nominalizate la apropiatele premii ale Academiei Americane de Film, este şi Ma Raynie’s Black Bottom, regizat de George C. Wolfe, care concurează la 5 categorii, rol principal masculin şi feminin, machiaj, scenografie şi costume.
Filmul manipulează tensiunile în crescendo ale unei sesiuni de înregistrări dintr-un studiou din Chicago în anii 1920, în timp ce trupa de muzicieni de acompaniament o așteaptă pe legendara „Mother of the Blues”, Ma Rainey.
Divă în adevartul sens al cuvântului ca atitudine, Ma intră într-o altercaţie cu managerul și producătorul ei alb, disputându-şi controlul asupra sesiunii de înregistrări şi implicit asupra alegerilor muzicale. În timp ce formația așteaptă în sala de repetiții pauperă a studioului, ambițiosul trompetist Levee, pe care îl joacă magistral Chadwick Boseman, nu doar pune ochii pe prietena lui Ma, dar îi și incita pe ceilalţi cu adevăruri care vor deveni pedala pentru un deznodământ tragic.
Acţiunea se petrece în mijlocul Marii Migrații din anii `20 și Ma pare să fie unul dintre cei norocoși care au scăpat de sărăcia și violența rasistă din sudul rural şi asta doar datorită talentului ei excepţional, celebritatea înarmând-o cu puterea de a-şi impune condiţiile şi părerile în fața managerilor studioului- care se văd nevoiţi să se conformeze.
Şi totuşi există o prăpastie enormă între respect și exploatare, între amuzament și înțelegere, iar Ma o știe, trupa o știe, iar faptul acesta este nucleul exploziv al piesei, plotul care conduce și filmul spre un final tensionat şi tragic.
Scenariul lui Ruben Santiago-Hudson valorifică minunat textul lui August Wilson într-o adaptare a piesei cu același nume, oferindu-i regizorului şansa de a livra o veritabilă gemă cinematografică, cu o Viola Davis ce domină ecranul şi un Chadwick Boseman în rolul său final, emoţionant până la lacrimi cu fragilitatea aceea şi transparenta pe care i-o dădea boala, impresionant în felul în care conduce tensiunea şi livrează personajul acesta care avea să fie ultimul.
Filmul, ca şi piesa, are două contragreutăţi care se balansează reciproc: pe de o parte succesul incontestabil al cântăreţei de culoare, care îi conferă stabilitate materială şi un statut de vedetă- dar nu şi respectul celor care îi exploatează talentul- de cealaltă parte fiind povestea tânărului trompetist genial Levee, care îşi ştie valoarea şi, spre deosebire de restul trupei nu are nicio intenție să rămână în umbră. El vrea să-și înființeze propriul band și are talentul dar şi ambiția de a o face. Nu are în schimb bani, aşa că depinde de venalul producător Sturdyvant care îi cumpără pe nimic piesele despre care spune că sunt insignifiante- aceleaşi pe care la final le vedem devenite hituri în interpretarea unui solist alb.
Şi este imposibil să nu ne gândim ca Chadwick Boseman era un actor cu un potenţial imens, la începutul unei cariere care lua avânt, felul în care îl interpretează pe tânărul Levee fiind un fel de cântec de lebădă, partitura în care şi-a pus ultima resursă într-o performantă reamarcabilă care îl angrenează total. Cântă, dansează, monologhează, iubeşte, trăieşte prin toţi porii un rol care îl consumă asemenea bolii terminale care l-a răpus.
Aşa că a fost cu atât mai dureros să văd filmul la lansarea lui din decembrie anul trecut, când Boseman deja nu mai era de câteva luni.
Pentru acesta partitură filmată cu un an înainte de dispariţia lui din august 2020, Chadwick a fost recompensat cu Globul de aur pt cel mai bun rol principal şi este nominalizat la aceeaşi categorie la Oscarurile acestui an.
Singura breşă în ritmul aproape muzical al acestei producţii ce porneşte de la piesa unui autor premiat cu Pulitzer, este tocmai faptul de a conserva puţin prea mult teatralitatea, dându-ne impresia că este filmarea unei reprezentaţii scenice.
Dar poate tocmai aceasta a fost intenţia regizorului George C Wolfe, de a spune povestea fără a ieşi aproape deloc în afara setului şi de a valorifica în schimb gros planurile în care fețele actorilor umplu ecranul seducându-ne cu minuţia stărilor reflectate.
În acest rol, Chadwick Boseman strălucește cu monologuri puternice și o înverșunare care de multe ori se transformă în agresiune, iar dinamica năucitoare a emoțiilor nu reușește să mascheze durerea care îl conduce şi care îl transformă treptat.
Spre deosebire de mult mai tânărul Levee, MA știe și înțelege că, atunci când vine vorba de industria divertismentului – cunoscut pentru că folosea și abuza de talentul artiştilor de culoare- jocul este joc. Diferența rezidă în felul în care îl joci.
Lungmetrajul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” regizat de Radu Jude, marele câștigător al celei de-a 71-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, ajunge pe ecranele din România din 7 mai 2021.
Filmul, premiat cu Ursul de Aur, va fi distribuit de microMULTILATERAL.
„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” analizează raporturile dintre individ și societate, având ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori, încărcat de o profesoară de școală generală pe un site specializat, le provoacă în viața acesteia.
Din distribuție fac parte actorii Katia Pascariu, Claudia Ieremia, Olimpia Mălai, Nicodim Ungureanu, Alexandru Potocean, Andi Vasluianu, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Dana Voicu, Axinte, Adrian Enache și Ilinca Hărnuț.
Imaginea este semnată de Marius Panduru, montajul este realizat de Cătălin Cristuțiu, Dana Bunescu s-a ocupat de sound design, Cristian Niculescu a fost responsabil de scenografie, iar de costume, Cireșica Cuciuc. Producător este Ada Solomon și coproducători sunt Paul Thiltges, Adrien Chef, Jiří Konečný și Ankica Jurić Tilić.
„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” este o producție microFILM în coproducție cu Paul Thiltges Distributions, Endorfilm, Kinorama, realizată cu sprijinul Centrul Național al Cinematografiei, Film Fund Luxembourg, Czech Film Fund, Croatian Audiovisual Centre, Artekino International în asociere cu Bord Cadre Films, Sovereign Films și susținută de Televiziunea Română, Covalact, Aqua Carpatica.
The Hollywood Reporter a titrat că filmul este „o usturătoare satiră socială despre sex, minciuni și casete video”.
„Jude rămâne o voce originală îndrăzneață în cinema-ul european modern, cu lucruri importante de spus și moduri tot mai aventuroase de a le spune… Delicios de nebune”.
Variety l-a considerat „provocator și profan”, „unul dintre primele exemple de operă autentică de autor care au apărut într-o lume răscolită de Covid-19”. „Se simte ca fiind revoluționar. O simplă premisă poate servi ca portal spre o critică socială profundă, pentru cei dornici să facă pasul hotărâtor”.
Deadline l-a văzut ca pe „un rechizitoriu nimicitor asupra României moderne”. Subliniind umorul negru, filmul „este profund inconfortabil și revelator, stimulează gândirea, e jucat bine și își apără punctul de vedere cu o claritate remarcabilă, având în vedere vibratoarele prezentate”.
Screen Daily a comentat că filmul este „o operă îndrăzneață a agentului provocator Radu Jude”. Despre lungmetrajul cineastului, publicația a scris că este „cea mai conflictuală lucrare fără remușcări pe care am văzut-o de la Jude și, probabil, de la oricare regizor român”.
Regizor şi scenarist, Radu Jude a câştigat cu lungmetrajul său de debut – „Cea mai fericită fată din lume”- premiul CICAE, la Berlinala 2009. În 2012, el a regizat lungmetrajul „Toată lumea din familia noastră”, prezentat în premieră mondială în secţiunea Forum de la Berlinală. Pelicula „Aferim!” (2015) i-a adus Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. Ea a fost urmată de „Inimi cicatrizate” (2016), care a fost recompensată cu două premii la Locarno IFF şi pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Mar del Plata, de documentarul „Ţara moartă” (2017) şi de lungmetrajul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary. Anul trecut, Radu Jude a fost prezent la Berlinală cu două lungmetraje: „Tipografic majuscul” şi „Ieşirea trenurilor din gară”. Ambele filme au fost proiectate în secţiunea Forum a festivalului.
Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment care aduce anual în fața publicului și a industriei realizările cinematografiei românești, anunță apelul de înscrieri pentru categoriile de documentar și scurtmetraj ale ediției cu numărul 15. Data limită a înscrierii: 9 aprilie 2021. Nominalizările vor fi anunțate în luna mai. Gala Premiilor Gopo 2021 va avea loc în luna iunie.
Prima ediție Moldova Film Festival va avea loc la Iași între 2 și 6 iunie anul acesta, într-un cadru adaptat situației și incertitudinilor generate de pandemie. Programul festivalului va prezenta o selecție de filme în secțiuni curatoriale și programe speciale. Pe lângă selecția de filme, festivalul propune publicului întâlniri cu cineaști, ateliere, conferințe, dar și o mini-galerie de artiști new-media care vor experimenta diferite narațiuni virtuale.
Hub for the Exchange of Music Innovation (HEMI) a anunțat cei 9 artiști europeni care vor intra în finala HEMI Music Awards 2021. România va fi reprezentată de Lucia, care a debutat în 2012 cu single-ul „Silence” – acesta aducându-i până acum peste 27 de milioane de vizualizări pe YouTube și fani din toată lumea.
România participă la cea de-a XI-a ediție a FRANCOFILM – Festivalul Filmului Francofon de la Roma cu proiecția peliculei Mo, în regia lui Radu Dragomir. Festival a fost creat și este organizat de Institutul Francez Centre Saint Louis, cu prilejul Zilei Internaționale a Francofoniei (20 martie) și cu participarea țărilor membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF). Prezența românească este promovată de Ambasada României în Italia și de Accademia di Romania in Roma, cu susținerea Institutului Cultural Român.
Teatrul Național ”I.L.Caragiale” anunță SUSPENDAREA, pentru următoarele 14 zile, a tuturor spectacolelor și evenimentelor programate în sălile proprii, începând cu data de 8 martie 2021, ora 00:00, în conformitate cu HOTĂRÂREA nr. 8 din 07.03.2021 a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU):
Radiotopic 