Arhivă pentru ianuarie, 2016


 

AfisWeekendul acesta am văzut un film interesant, neaşteptat chiar, pe care l-am primit şi cu sufletul şi cu mintea deschise. Creaţia lui Adrian Popovici are în primul rând meritul de a fi primul demers artistic al cărui personaj central este genialul Constantin Brâncuşi. Sunt chiar uimită că nimeni până acum nu a sesizat imensul potenţial al unui scenariu cu acest personaj central, cu atât mai mult cu cât “povestea” de viaţă este una spectaculoasă (ca a tuturor geniilor) care în mâinile unor scenarişti de forţă şi sub o baghetă regizorală de excelenţă ar zgudui Hollywoodul şi ar dinamita frestivalurile de notorietate ale lumii!

(mai mult…)

Publicitate

 

Poster CC.inddDacă nu am digerat ușor filme precum Divergent, Hunger Games, Maze Runner, cum credeți că am ieșit de la vizionarea celui de-al cincilea val? Răspuns corect: nerăbdător să văd al șaselea și chiar al șaptelea, cu bonus final tsunami.

Nu voi aminti de carte, se știe că în majoritatea cazurilor e așa cum zic in banc șoriceii care ronţăiau o rolă de film, iar unul dintre ei îl întreabă pe celălalt:- Deci, ţi-a plăcut filmul?- Nu prea, mi s-a părut mai bună cartea. (mai mult…)

Armonia stelară Eagles, a rămas fără o stea!

Posted: 19/01/2016 by michaelaplaton in Muzica

DSCN0997Mi-aş fi dorit să rememorez acest minunat concert doar cu bucuria de a fi fost părtaş la el, fără tristeţea de a şti că de-acum înainte unul dintre “vulturi” va zbura numai dincolo de nori! La revedere, Glenn Frey, ne rămâne vocea ta excepţională îngemănată cu armonia atât de specială a sound-ului Eagles! Iar acum vă spuneam o poveste: (mai mult…)


Ride Along 2Comedia lui Tim Story este capitolul 2 al aventurilor năzbâtioase ale lui Ben Barber ( Kevin Hart) și ale detectivului James Payton ( Ice Cube), în filmul acesta aproape cumnați și parteneri ad hoc într-o aventură gogonată cu traficanți și politicieni venali. Unul dintre ei este Benjamin Bratt, pe care nu îmi dau seama de ce nu îl vedem mai des, căci are tot ce îi trebuie: look, talent, carismă. (mai mult…)


RevenantTHE REVENANT: THE LEGEND OF HUGH GLASS

Michaela Platon:

Pe lista scurtă a filmelor pe care le așteptam fibrilând se găsește și The Revenant, ultima creație a lui Alejandro González Iñárritu –pe care, de sărbători, mai toată lumea l-a văzut pe net unde a apărut intempestiv, eu rezistând eroic cu gândul la ce o să îmi ofere vizionarea cu sunet dolby, pe un ecran cât casa. Și bine am făcut , deși – acum abia, după ce l-am văzut, ar mai putea veni vorba de încă o vizionare. Căci, trebuie să recunoașteți, filmele lui Iñárritu nu se pot vedea o singură dată, pentru că am pierde enorm din sensurile și subtilitățile care nu se revelează la prima vedere. (mai mult…)


AfisCând te duci la un horror trebuie să te îngrozești, când alegi un thriller e musai să te sperii! Ce am constatat în timpul vizionării lui The Forest, în regia tânărului Jason Zada (să fim îngăduitori, pentru că e rookie)? Că am vecini de scaun foarte sperioși! La fiecare apariție bruscă de pe ecran sărea vecinul de doi coți! Eu de ce nu săream? Pentru că mă așteptam la așa ceva! Mai ales de la un începător în lung metraje și mai ales de la un bătrân cinefil ca mine care a fost speriat de mic cu Rosemary’s Baby. (mai mult…)


Afis

Michaela Platon:

„The Hateful Eight” sau Tarantino redivivus

Nu au trecut decât 2 ani şi iată-l pe Tarantino reinventându-se (pentru a câta oară ??) cu acest hibrid, western –policier- thriller- comedie neagră, care o să ne bântuie în următoarele zile, săptămâni, până vom fi epuizat starea în care ne introduce, şi ea ciudată ca şi The Hateful Eight însuşi. Dar cum ar putea fi altfel o creaţie Tarantino, decât ieşită din tipare de la început până la sfârşit, slalomând prin genuri, înghesuind personaje şi actori mari într-o distribuţie de fiecare dată de invidiat, şarjând cu un soi special de insolenţă în replici deconcertante, teatralizând, iscând sentimente contradictorii şi blufând, şfichiuind în dialog- toate într-un fel atât de particular, încât l-am defini chiar ”tarantinesc”. Inepuizabile ca imaginaţie scenariile lui sunt elaborate minuţios, dar au şi fluiditatea lucrurilor ce par a veni de la sine, din aceeaşi sursă care a născut şi Reservoir Dogs, Pulp Fiction, Kill Bill, Inglorious Basterds sau Django Unchained. Iar unei inventivităţi de asemenea factură, de geniu am putea spune, i se adaugă o ştiinţă aparte de a scrie personajele special pentru actorii cărora le sunt destinate, de a ţine în mână şi a pune în operă scriptul, şi de a ne uimi la tot pasul cu felul în care amalgamează totul şi scoate din “pălăria” lui de magician al ecranului -ba un iepuraş, ba o cobra, ba un porumbel, ba un crocodil. (mai mult…)


Joy-UK-Quad-Teaser-Poster-Jennifer-Lawrence-sliceÎmi devine clar că “bucuria”lui David O. Russell este JLaw, de vreme ce se află la al treilea film consecutiv în care o distribuie, convins fiind în mod evident că steaua de pe cerul cinematografiei a drei Lawrence este una strălucitoare și norocoasă. După Silver Linnings Playbook din 2012 (cu 7 nominalizări la Oscar și 1 premiu adjudecat, luat de ea!) și American Hustle (cu 3 premii Golden Globe și 10 nominalizări la Oscar), colaborarea celor doi continuă cu povestea tinerei ce a inventat mopul care se stoarce singur, revoluționând felul în care gospodinele americane, și apoi din toată lumea, își spălau podele. Viața de casnică divorțată cu doi copii a lui Joy Mangano nu îi șterge sclipirea minții, ca dealfel nimic din ce se întâmplă în existența ei problematică, minoră la prima vedere. Cu toate adversitățile, ea răzbește și la fel ca alte povești de succes, experiența ei deosebită devine scenariu al unei pelicule în care îi vedem și pe Édgar Ramírez, Robert De Niro, Bradley Cooper, Virginia Madsen și Isabella Rossellini, o distribuție care dă un boost incontestabil acestui script. (mai mult…)


Point BreakTrebuie să recunosc de la început că am o preconceptie (pe care mă tot străduiesc să mi-o reprim) privitoare la remake-uri, așa că am abordat cu precauție acest film. Din fericire el are destule virtuți pentru ca minusurile să nu devină acute, și –cu siguranță- se va afla printre preferintele publicului român. De ce? Pentru felul în care a fost îmbunătăţită și adusă în prezent versiunea primordială , regizată de Kathryn Bigelow, singura regizoare ce deține un Oscar- aducându-i-se o plus valoare sesizabilă. (mai mult…)


The Danish GirlV-aţi întrebat vreodată ce face dintr-un film oarecare o producţie memorabilă? Eu da, şi am ajuns  la concluzia (subiectivă) că emoţia pe care o transmite este vinovată de upgradarea asta! Nu scenariul în sine, nu felul în care este cinematografiat, nu efectele ci, pur si simplu ce îţi transmite filmul, felul în care te face să vibrezi, să rezonezi sau să te revolţi, să empatizezi sau să îţi pui probleme, să înţelegi sau să rejectezi. Totul este în emoţia aceea, în putinţa ca o ficţiune să ne mişte şi să ne impulsioneze, iar acest The Danish Girl o face cu prisosinţă! În fapt este unul dintre filmele pe care le-am aşteptat, pentru că ştiam povestea reală, dar mai ales pentru că aflasem că în tulburătorul  dublu rol Einar/Lili îl vom vedea pe Eddie Redmayne, care ne-a făcut să ovaţionăm felul în care l-a interpretat pe Stephen Hawking anul trecut în The Theory of Everything – pentru care a luat şi un Oscar. (mai mult…)