Ce poate fi mai frumos dect o comedie rock-n-roll? Una în care actorii/cântareții sunt unii iubiți și aplaudați, scenaristul un golden-script maker- iar regizorul unul care atunci când se apucă de un film- e clar că va da lovitura! Concluzia? Așteptăm trepidând YESTERDAY – până la vară în iunie și ne uităm (de câte ori vrem) la trailer.
De la Harvey Stephens și Omen încoace am tot văzut cât de „draci » pot fi copiii sau, mai exact, cât de diabolici ne apar atunci când sunt posedați de spirite malefice. Au încercat pe rând Johnny Depp în „A Nightmare on Elm Street“, 1984, John Franklin în „Children of the Corn“- tot în 1984, Christina Ricci în „The Addams Family“ din 1991, Macaulay Culkin în „The Good Son“, din 1993, Lindsey Haun: în „Village of the Damned“ din 1995, Daveigh Chase în „The Ring“- 2002, Emily Browning în „Ghost Ship“, în același an, Dakota Fanning în „Hide and Seek“ din2005 , Isabelle Fuhrman în „Orphan“- 2009, Saoirse Ronan în „Lovely Bones“ – 2009, așa că acum i-a venit rândul si tânărului Jackson Robert Scott (11 ani), care are deja la activ It si Fear The Walking Dead. Iar rezultatul nu e deloc rău, mai ales că tânărul poate și știe să fie persuasiv , manipulator, viclean, mincinos și sadic.
Printre filmele care m-au bucurat cu energia lor benignă, cu felul în care ilustrează încă o dată faptul că iubirea este motorul tuturor lucrurilor şi că din iubire poţi să faci orice- este şi acest Mia şi Leul Alb – ce intră de astăzi în cinematografe.
Întotdeauna o opţiune prioritară pt mine, filmele de genul acesta sunt şi ocazii excepţionale pentru a aduce în discuţie ideea alegerii şi a priorităţilor în viaţă, felul în care îţi urmezi visul şi locul pe care îl ocupa iubirea în Univers şi în lumea interioară a fiecăruia.
Nu cred că se mai îndoieşte cineva de faptul că iranianul Asghar Farhadi este nu doar un regizor special, cu o viziune care îl scoate din pluton, dar şi un scenarist de talent, cu o scriitură de o simplitate care ajunge la inimi, cu poveşti ce par reale şi care ascund intotdeuna o dramă. Şi de cele mai multe ori începutul filmelor o escamotează atât de bine, încât ea ţâşneşte din script ca un abur ce îşi găseşte după mult timp fisura prin care poate să se depresurizeze.
Premiera filmului regizat de David Leitch va avea loc pe 2 august , distributia fiind una stelara, celor doi protagonisti dandu-le replica Hellen Mirren si Idris Elba.
După opt filme care au acumulat aproape 5 miliarde de dolari, franciza FURIOS ȘI IUTE prezintă acum primul său capitol separat, FURIOS ȘI IUTE: HOBBS & SHAW, în care Dwayne Johnson și Jason Statham devin protagoniști, reluându-și rolurile lui Luke Hobbs și Deckard Shaw.
Mă bucur nespus când un film mă ia prin surprindere şi se vădeşte cu mult mai mult decât mă aşteptam: e o surpriză şi o uimire pe care le primesc întotdeauna cu entuziasm, căci nu sunt foarte dese ocaziile în care mi se întâmplă aşa ceva.
Aşa că Serenity al lui Steven Knight e neaşteptat exact în acest fel- acelaşi pe care îl manageriau şi The Sixth Sense al lui Shyamalan sau Inception al lui Christopher Nolan, cu un touch de SF pe o canava de thriller cu implicații psihologice. Problema e că o bună bucată din film tinzi să crezi că e un deja vu, ceea ce are darul să îţi mărească substanțial satisfacţia atunci când constaţi că filmul este deosebit, aproape nimic din ceea ce crezi, gândeşti sau imaginezi nefiind conform cu acest scenariu scris de regizor.
Ultima producţie pe care o semnează M. Night Shyamalan din seria deschisă în 2000 cu originalul Unbreakable, e tot un psiho-thriller, diferit însă de acea mică gemă a suspansului, cu încrengături psihanalitice spectaculoase şi cu o problematică morală şi deontologică aflată la vedere – care era Split , rămânând însă în spaţiul şi stilul consacrat de nonconformistul regizor, al cărui trademark este tarantinesc de-a dreptul: un mic rol pe care şi-l rezervă, o apariție fulger, uneori aproape insesizabilă.
Controversat până în prăsele încă de la început, Lars von Trier ne mai uimeşte încă o dată cu această propunere, care- evident va scandaliza iar, şi va face oceanul comentariilor pro şi contra foarte agitat. Căci este în natura lui de creator genial să vadă/exploateze existenţa efectivă pe care ne-o aduce în film (uneori cu inimaginabila cruzime!) altminteri decât restul lumii- dar ăsta este motivul pentru care imi place fără rezerve, aşa nebun, aşa de în afara normei!
Sonia (Mădălina Constantin) este inginer geolog într-o companie multinațională. O femeie matură, căsătorită. În filmul “Un om la locul lui” / “A Decent Man”, lungmetrajul de debut al regizorului Hadrian Marcu, Sonia se află într-o poziție ingrată: este “cealaltă femeie” din relația colegului ei de muncă Petru (Bogdan Dumitrache) cu Laura (Ada Galeș). Află ce se întâmplă cu Sonia din 23 noiembrie, în cinema. Filmul are la bază romanul “Firesc” al lui Petru Cimpoeșu.
„Alice T.”, cel mai recent film regizat de Radu Muntean, a funcționat ca un adevărat declanșator de energii pentru tinerii aflați în sală la proiecția organizată la Les Films de Cannes a Brașov, pe 2 noiembrie, în cadrul Școala altfel.La sfârșitul unei proiecții la care au participat peste 300 de adolescenți, spectatorii și-au luat inima în dinți și au intrat într-un dialog deschis despre probleme lor și despre raportul cu lumea adulților – punctând nevoia unor filme care să vorbească astăzi celor tineri pe limba lor – fără false pudori și fără corectitudini politice.
