Posts Tagged ‘Margot Robbie’


Babylon este filmul care m-a luat cu asalt pur și simplu, căci– așa cum obișnuiesc – nu am citit prea mult despre el, dorindu-mi să nu îmi las impresiile influențate de vreo altă interpretare. Și trebuie să recunosc faptul că îl așteptam, curioasă să aflu cum a abordat Damien Chazelle un asemenea subiect.

Iar BABYLON te lasă fără suflare , căci dincolo de ritmul dărâmător al filmărilor din perioada filmului mut și petrecerile flamboiante la care participanții își pierdeau uneori nu doar busola și mințile, dar chiar și viața – este o poveste, o împletitură de drame personale ale unui scenariu inteligent și aproape sofisticat în felul în care persiflează epoca, cinematografia, actorii care nu fac față nici succesului, dar nici pierderii lui odată cu apariția sonorului.

Brad Pitt este minunat, cum doar el știe să fie, într-un rol care îi lasă spațiu pentru a-și desfășura talentul și maturitatea creatoare jucând un superstar. Margot Robbie face, după părerea mea, rolul carierei ei (cel puțin până acum) cu această Nelly LaRoy , nebună și impulsivă, dar înzestrată cu frumusețe și talent. Stilistica inspirată a lui Chazelle de a ne oferi un film în film, este și o poartă prin care expandează scriptul, dar și o minunată formulă prin care regizorul aduce un omagiu cinematografiei- culminând cu finalul peliculei, care este un corolar subiectiv al titlurilor și creatorilor care l-au inspirat. Iar momentul acesta este atât de intens și de emoționant după un film ca un rollercoaster, încâ îl aureolează pur și simplu.

Excepțional cinematografiat, cu o poveste tensionată în care intră de-a valma comedie, pastișă, dramă, musical, tribut – pelicula te prinde din primul moment cu o cavalcadă de imagini spectaculoase în care recunoaștem nebunia sângeroasă tarantiniană, sau opulența decadentă a creațiilor lui Baz Luhrmann, totul sublimat excepțional într-o viziune integratoare cu care Chazelle ne regalează.

Și dincolo de poveste, de jocul extraordinar al actorilor, de atmosera incendiară și ritmul sufocant cu care se derulează totul, filmul se definește major prin mariajul perfect dintre imagine și sound, o împletire exceptională care este rodul unui parteneriat artistic valoros și longeviv.

Prietenia dintre compozitorul Justin Hurvitz și regizorul Damien Chazelle a început pe când cei doi erau studenți la Harvard, așa explicându-se strânsa colaborare care avea să debuteze în 2009 cu Guy and Madeline on a Park Bench, apoi urmând Whiplash în 2014, La La Land în 2016, First Man în 2018 și acest Babylon din 2022, care poate fi considerat cel mai ambițios proiect comun al celor doi de până acum.

De ce se înțeleg cei doi atât de bine? Pentru că primul omagiază în soundtrack-urile lui toate genurile muzicale (nu numai jazz-ul), iar cel de-al doilea excelează în referințe cinematografice cu care muzica se împletește simbiotic. Rezultatul, în cazul ultimei creații a lui Chazelle, BABYLON, este unul uimitor, dovadă stând cele peste două ore de muzică ce au însemnat aproape 3 ani de muncă. Regizorul a creat storyboard-uri elaborate pentru fiecare scenă, iar Hurwitz structura muzicală pentru acestea, “zăpăcindu-ne” cu accente jazz sau riffuri rock’n’roll, dance sau house – totul pentru a readuce în toată splendoarea ei atmosfera anilor 20, de la sfârșitul erei filmului mut, petrecerile surrealiste la care asistăm încă de la început fiind amplificate de sălbăticia cu care compozitorul realizează sonoritățile.

 Imaginile sunt secondate de solo-uri de saxofon și trompetă -care parcă plâng sau țipă- pentru a susține scenele de desfrâu. Le succed tobele, percuțiile tribale care dau senzația că anunță, ca un MC, scenele următoare. Vizualul prevalează, iar sound-ul este cel care îl amplifică si dezvoltă ideea, nici un ritm nelipsind de la adunarea pe care o pune în pagina cinematografiacă Damien Chazelle.

Iar Justin Hurwitz a compus teme pentru fiecare personaj în funcție de stările prin care trece în acel moment: în cazul protagoniștilor- Manny (interpretat de Diego Calva) și Nellie ( care e Margot Robbie) a folosit mai multe piane pentru a da senzația de fragilitate și melancolie, în timp ce pentru Lady Fay (Li Jun Li) a ales, pentru culoarea orientală, să foloseasca pe lângă erhu (un instrument muzical chinezesc cu coarde) și percuție asiatică.

Trompetistului Sidney Palmer (căruia îi dă viață Jovan Adepo) îi este dedicată o scurtă poveste cu accente dramatice, presărată cu solo-uri de trompetă și acompaniată chiar de trupa de jazz a lui Hurwitz, foarte mult din ceea ce se aude seamănând cu sound-ul anilor 20, din Harlemul în care domnea Cab Calloway alături de Louie Armstrong și Duke Ellington.

O altă temă principală a acestei coloane sonore incendiare -„Gold Coast Rhythm” – îi este atașată lui Jack Conrad, care este Brad Pitt, aici superstar al filmului mut. Personajul îi prilejuiește actorului desfășurarea deplină a unui talent matur, răvășitor și multifațetat. Căci este înduioșător, cabotin, iresponsabil, dramatic, comic, nonșalant, cult, fermecător, superficial, elegant și sentimental, pe rând sau de-a valma în aceeași scenă.

Intens, colorat și dramatic – Babylon, al lui Damien Chazelle, punctează cu un comic de limbaj și situație neașteptat, cu personaje vii, situații delirante și un ritm care ne obsedează mult după ce l-am văzut, fiind un film care ne va uimi și la revizionare.

Publicitate

AFIS

Spinoff al Suicide Squad, Birds of Prey o învesteşte pe  Harley Quinn să preia frâiele într-o producţie narată la persoana I şi coregrafiată după gustul şi temperamentul fostei iubite a lui Joker, într-o desfășurare ca un manifest girl power.

(mai mult…)


DiCaprioFanningTarantinoRobbiePitt

Cu o distributie care te cheama la film (Leo Di Caprio, Brad Pitt , Margo Robbie) acesta este cel de-al noualea film al lui Tarantino si primul care nu mai este produs de The Weinstein Company- dupa ce Harvey Weinstein a fost acuzat de nenumarate acte de hartuire sexuala. Sony Pictures detin acum drepturile de distributie, dupa ce Tarantino si-a impus in contract mai multe doleante, inclusiv clauza  privilegiului deciziei finale a montajului. Distributia ii include si pe alti cativa actori cu care Tarantino obisnuieste sa lucreze in filmele sale: Tim Roth, Kurt Russel si Michael Madsen- nume importante ce vor polariza atentia spectatorilor. Acesta este ultimul film in care a jucat Luke Perry, care s-a stins de curand si a fost filmat in Los Angeles, scriptul urmarind povestea actorului de televiziune Rick Dalton si a dublurii sale – cascadorul Cliff Booth- si odiseea lor de a patrunde in industria de film tv.

once-upon-a-time-in-hollywood

Cu un buget de 100.000 miloane de dolari, filmul reuneste pe generic si alte nume de prima marime precum Al Pacino in rolul lui Marvin Shwarz, agentul lui Rick Dalton, Damian Lewis – care il intruchipeaza pe Steve McQueen si Dakota Fanning – membra a familiei Manson, cei care au ucis-o pe Sharon Tate, sotia insarcinata in opt luni a lui Roman Polanski.

Asteptat cu mare interes de public si critica, filmul va avea lansarea in Statele Unite pe 26 iulie 2019.

 


mv5bzjuymtk2ytitzmezny00zja5ltljzjytmgi5zwewmgu2mgzhxkeyxkfqcgdeqxvynzu3njuxmze@._v1_sy1000_cr0,0,676,1000_al_

Am aşteptat acest film, nu cu nerăbdare, ci mai degrabă cu interes faţă de ascensiunea actriţei Saoirse Ronan, ( pe care o vom mai vedea anul acesta şi în producţia”Ammonite”, scrisă şi regizată de Francis Lee). Şi ceea ce am văzut aseară mi-a confirmat că tânăra irlandeză e pe un drum bun.

În Mary Queen of Scots este aprigă, sfidătoare, demnă, senzuală, hotărâtă şi nostimă, ea putând cu uşurinţă să treacă prin aceste stări – cu un talent și o sensibilitate demne de un veritabil star. Replica dată de Margot Robbie (deşi mai frumoasă) e mult mai palidă, dar cu ambiţia de a-i ţine piept, pt că aş fi vrut să văd o regină Elisabeta cu adevărat măritată cu tronul Angliei şi nu o femeie slabă, copleşită şi uşor de manipulat de către bărbaţii de la Curte. Ba erau aliate, ba erau duşmance de moarte, dar imaginile astea au fost create numai din declaraţii şi aş fi vrut să văd mai multă încrâncenare între două femei puternice, care ştiau ce înseamnă singurătatea şi care erau înconjurate de personaje duplicitare.

(mai mult…)


Cine afirmă că dacă eşti în mintea copiilor e ceva rău, habar nu are că mintea asta este cel mai de dorit lucru la care poate năzui un adult. Căci este nepervertită, curată, dornică de aventura, ingenuuă, exploratoare, plina de  iubire şi deschisă la tot ce e nou şi frumos. Aşa că din punctul acesta de vedere noi, adulţii, am pierdut enorm şi doar puţini şi cu eforturi pt evoluţia spiritual, mai putem recupera unele dintre aceste minunate  deschideri. Prin urmare,  fiecare film, carte, experienţă în această energie benignă – este ceva  de dorit pentru oricine vrea să-şi bucure puţin copilul interior. Iar Peter Rabbit, acest veritabil 007 al lumii iepureşti- o face într-un fel fără cusur! (mai mult…)


afis

Cine afirmă că Suicide Squad nu e o producţie care să te ţină cablat la scenariu…are dreptul la părearea lui, după cum şi eu am la a mea. Şi recunosc, aşteptam filmul ăsta ştiind că David Ayer n-ar putea livra decât ceva “în forţă”, căci filmografia lui cuprinde pe lângă Fury – Sabotage, Commando, End of Watch, Last Man şi Street Kings. Aşa că pornind de la premisele acestea, cu trailerele vizionate şi cu ideea că, deşi se revendică în mod clar din megafranciza Batman, această creaţie ar putea fi dinamică, interesantă şi fresh! Ceea ce a şi fost!

(mai mult…)


1

Dacă acțiunea din Legenda lui Tarzan, în regia lui David Yates (exact, cel cu Harry Potter!) ar fi avut loc în 2016, cu siguranță Belgia ar fi stârnit ”furtuna” în UE, din cauza actelor de eroism ale omului crescut de gorile! Așa- acțiunea are loc în anul 1885, când Statul Liber Congo este închinat direct regelui belgian și vreme în care –iată!!- doar Statele Unite erau într-atât de democrate încât să investigheze și să facă publice asemenea acțiuni abominabile (asta în timp ce americanii decimau și închideau în rezervații populațiile triburilor amer-indiene, stăpânele de drept ale Americii de Nord!).

(mai mult…)


The Big ShortafisÎn unele seri am bucuria de a merge la vizionari  împreună cu domnul Tudor Caranfil, iar fiecare discuție pe care o avem este pe teme de cinematografie sau experiențe de viață (aici avantaj el, pentru că a fost trecut prin multe)! Înainte de vizionarea filmului distribuit de Ro Image 2000-Big Short- îmi spunea că o persoană, pe care el o consideră de încredere, i-a mărturisit că filmul e bun, dar mult prea aglomerat de termeni financiari, folosiți de bănci, companii de rating sau agenții de evaluare. Și cum multe din previziunile lui s-au adeverit, mă gândeam că și de data asta va avea dreptate. (mai mult…)


Focus-2015-Movie

I Love You Phillip Morris și Crazy, Stupid, Love au fost două filme care au avut umor, replici scrise bine și chiar învățăminte. De ce amintesc aceste două filme? Pentru că ele au fost realizate de tandemul Glenn Ficarra – John Requa responsabil și pentru Focus, noua producție cu Fresh Prince (Will Smith) și Fresh Meat (Margot Robbie). (mai mult…)