Posts Tagged ‘Fantasy’


Afis THOR RAGNAROK

Inutil să vă mai spun că fan cluburile reunite de pe tot mapamondul vor năvăli în cinematografe să vadă noua producţie cu fantasticul lor preferat: Thor! Şi au de ce să se precipite, căci filmul livrează pe lângă personajele deja cunoscute şi altele noi şi spectaculoase, dar şi un viraj foarte bine gandit al dialogului şi atmosferei, către un comic ce cucereşte. Şi se pare că a fost o mişcare foarte abilă care să păstreze publicul deja cucerit şi să acapareze un altul, căci filmul ne prilejuieşte dincolo de reîntâlnirea cu lumea fantastică a lui Thor şi a regatelor cosmice  de poveste, cu peisaje desprinse parcă din Lord of the Rings, momente de destindere şi amuzament ce vin din comicul când mai subtil, când mai la vedere- deopotrivă de limbaj şi de situaţie.

(mai mult…)

Anunțuri

History of Love, L’Histoire de L’amour sau Povestea Iubirii, oricum i-ai spune ramane acelasi film fascinant despre iubirea atotcuprinzatoare cu legile ei uneori ciudate, dar care este cea mai puternica si cea mai adevarata forta a Universului.

Felul in ca Radu Mihaileanu pune in pagina cinematografica best seller-ul lui Nicole Krauss este remarcabil, caci amplifica atmosfera si “imagineaza” timpul fabulos,timpul imediat si pe cel interior, ceea ce il face pe regizor un adevarat magician ce jongleaza cu timpul-faza a ritmului-interval-epoca, ce transforma povestea personala intr-una universala. Caci “timpul” in filmele lui Radu Mihaileanu devine un concept aparte, zigzagat nu linear, care transleaza natural, fluid, si ne poarta prin spatiul creat, prin emotii acaparatoare, prin istorii si locuri de poveste.

(mai mult…)


Nu ştiu câţi asociază numele lui William Moulton Marston cu personajul Wonder Woman al cărui creator este, sau cu poligraful, mai cunoscut drept detectorul de minciuni, pe care tot el    l-a inventat, dar pot să îmi imaginez că destul de puţini. Cert e că de la prima ei apariţie în 1941 în revistele de benzi desenate, Femeia Fantastică a devenit de-a lungul timpului o eroină iubită şi admirată, revenirea ei în forţă ca personaj secundar în alte filme cu supereroi şi distribuirea frumoasei Gal Gadot în acest rol, readucând în actualitate exact tipul de personaj de care aveam acum nevoie.

(mai mult…)


Strumfii ăştia par a fi bucuria momentului, într-atât sunt de drăgălaşi, năzbâtioşi şi nostimi, aşa că nu ne rămâne decât să-i alegem ca opţiune de vizionare, pentru că e câte ceva de văzut şi gândit pentru fiecare, orice vârstă ar avea.Şi poate nu ştiaţi că micile creaturi albastre au apărut pentru prima oara prin…1958!! Le-a imaginat Peyo şi le-a publicat iniţial în Le Journal de Spirou, pentru ca adevărata notorietate să vină abia în 1981, după ce studiourile Hanna and Barbera au dat startul serialului animat care avea să aibă 256 de episoade  difuzate până în 1990. Au urmat apoi şase filme, care au inovat la rândul lor şi au ţinut alertă atenţia celor mari şi mici asupra nostimelor fapturi albastre cu codiţe pufoase ca de iepuraşi. (mai mult…)


unnamedSenzația mea la vederea acestui film a fost una asemănătoare cu cea de la vizionarea deschiderii Jocurilor Olimpice din 2008, care s-au desfășurat sub sloganul ”O lume de vis”. Foarte adevărat, o deschidere magnifică acum opt ani și o prezentare de același calibru pentru un film chinezesc – poate cel mai scump de până acum! Au fost curtate nume mari, atât din lumea regizorală, cât și cea actoricească! James Horner ar fi trebuit să compună coloana sonoră, dar nu a mai fost să fie (RIP). Apoi cei trei actori americani, Matt Damon, Willem Dafoe și Pedro Pascal (de origine chiliană, propulsat de Game Of Thrones și Narcos) au fost secondați de categoria grea a actorilor chinezi: Andy Lau (este primul film al lui de la Hollywood, dar unul dintre cei mai scumpi actori din Hong Kong de la mijlocul anilor 89) și Hanyu Zhang. Și crema numelor grele e completată de directorul de imagine Stuart Dryburgh (Alice Through the Looking Glass)! Camerele digitale -Arri Alexa 65, au fost mânuite de asistentul preferat al regizorului- Zhao Xiaoding, iar editori de imagine au fost Mary Jo Markey (Star Wars: The Force Awakens) și Craig Wood (Pirates of the Caribbean). Voila! (mai mult…)


index

Pare de necrezut (chiar şi pentru cei din generaţia mea­­), dar de la primul Ghostbusters au trecut deja 30 de ani, iar acum, sub bagheta lui Paul Feig, Melissa McCarthy, Kristen Wiig, Kate McKinnon, Leslie Jones si  Chris Hemsworth, încearcă să resusciteze subiectul cu fantomele şi vânătorii lor, şi să pompeze aer cald în această franciză în aşa fel încât să o înalţe iar. Şi culmea e că le reuşeşte aproape la toate capitolele, pentru că au operat o întorsătură abilă de condei scenaristic şi regizoral, menită să atragă şi să ţină în poveste diferite categorii de public, pedalând pe tot atât de variate modalităţi cinematografice care să le  dea actorilor „combustibil” şi să nu prăbuşească zepellinul Ghostbusters cu numarul 3.

2

(mai mult…)


Gods Of EgyptAcum dacă e să fiu sinceră (ca întotdeauna!) mă aşteptam să fiu puţin dezamăgită de film, suprasaturat de efecte speciale, prea opulent ca scenografie şi costume, prea ca la …zei!

Şi când colo la locul faptei, povestea mitologică devine cât de fantastică trebuie să fie cu ajutorul CGI, Egiptul zeiesc este exact aşa cum trebuie să fie, iar costumele îţi taie răsuflarea şi îţi fură ochiul, precum o defilare de brand celebru în săptămâna modei de la Milano. Aşa că mi-am reprimat preconcepţia cu care venisem, şi i-am mulţumit în gând lui Alex Proyas (egiptean naturalizat în Australia!) pentru inspiraţie şi concepţie regizorală, căci am de ce: el este cel care a făcut şi The Crow, ultimul film al lui Brandon Lee, împuşcat mortal chiar pe platourile de filmare în 1994, apoi îi suntem recunoscători- noi fanii- pentru fabulosul documentar Best of Sting: Fields of Gold, îl aplaudăm frenetic pentru I, Robot şi avem palmele deja umflate când pomenim de Knowing, care e acceptabil. Acum Gods of Egypt, cu un scenariu ok, cu dialoguri sprinţare, cu un strop de ironie, cu o tonă de învaţăminte şi cu o concluzie pozitivă ce salvează happy endul de banal, vine să ne cucerească prin simplitatea sofisticată pictural, prin rigoarea cu care este construit ca o poveste mitologică, dar şi ca una iniţiatică, şi mai ales de iubire. Căci în esenţă, dincolo de trimiterile la legendă, la mit şi la epopee, filmul este povestea unei iubiri excepţionale care transcende chiar şi moartea. (mai mult…)


The Little Prince

Cu siguranță pentru mine acesta a fost filmul sezonului, poate chiar al anului, și pot să afirm că am avut emoții știind că regizorul filmului este Mark Osborne, cel care ne-a dat Kung Fu Panda, minunata animație nominalizată la Oscar. În câte feluri poți să spui o poveste și ea să rămână nealterată și vie ca la prima lectură? Dar dacă este vorba de una dintre cele mai frumoase narațiuni ale literaturii? Și dacă nu e doar o simplă istorioară pentru copii, ci o călătorie inițiatică în care ești condus și abandonat într-un imaginar în care guvernează pe rând sufletul, apoi mintea duală, pentru ca apoi să te întorci la sinele tău transformat și puternic? (mai mult…)


Îţi facem părul măciucă?

Goosebumps - digital poster

Să fie clar de la început: dacă ai peste 14 ani nu vei avea nici un fel de fior, nu ţi se va face pielea de găină (sau după caz, de cocoş). Mai degrabă, vorba lui J Lo din timpul jurizării la American Idol, ai parte de goosies, doar dacă ai până în 7 ani şi atunci întreaga realizare cinematografică are sens. Aşa cum există rating de la ce vârstă se poate urmări un film , ar trebui să existe şi avertizări de genul: dacă ai până în şapte ani te vei distra de minune. (mai mult…)


The Last Witch Hunter - approval

Regizorul Breck Eisner, responsabil de noua producţie cinematografică în care joacă Mark Sinclair Vincent, poreclit Diesel din cauza surplusului de energie de care dădea dovadă în cluburile unde era angajat ca bouncer, era un necunoscut acum 10 ani (dar era fiul fostului directorul executiv al companiei Disney, Michael Eisner) pe când atrăgea atenţia cu comedia Sahara, şi olecuţă mai răsărit acum 5 ani pe când făcea  horror-ul The Crazies. Aşadar ştie să şi glumească, dar ştie să şi sperie! Aşa şi Vin Diesel: poate să fie amuzant sau dur, luptător sau mare amator de jocuri video (în special de Dungeons & Dragons, pe care-l „exersează” de prin 1980). Se poate spune că s-au împăcat precum sacul şi peticul! Adică Vin Diesel se potrivea ca o mănuşă într-o producţie ce abundă în CGI, vrăji (şi vrăjitoare), preoţi (fără încercări de exorcizare), dar care, culmea, nu are vigoare. (mai mult…)