Posts Tagged ‘comedie’


cf36fe5e-3263-4194-b6cc-7732d3a9d2d5

După succesul de casă înregistrat cu ,,Ghinionistul”, filmul românesc cu cele mai mari încasări din 2017 şi câştigătorul premiului publicului la gala Premiilor GOPO de anul acesta, regizorul Iura Luncaşu a început de curând filmările pentru noua sa comedie, ,,Faci sau taci”.

(mai mult…)

Reclame

Fără să-şi fi ieşit de fel din mână, Steven Soderbergh, probează chiar şi cu această comedie light că este încă stăpânul Ocean(’s)- urilor cu neaşteptatele lor swich-uri de scenariu, dar şi “magicianul” lui Mike & Comp cei fără inhibiţii, livrând cu Logan Lucky o producţie plină de trademark-urile personale, nu spectaculoasă, dar agreabilă până la capăt. Cu o morală la vedere, cu toate “locurile” scriptului deja vizitate, filmul reuşeşte să se facă plăcut, poate şi datorită distribuţiei demne de un scenariu chiar mai elaborat.

(mai mult…)


Că e un film de acţiune, nu se mai îndoieşte nimeni, căci are din plin adrenalină şi ne târăşte prin desfăşurarea evenimentelor din scenariu cu viteză zăpăcificantă! Dar să fie într-o aşa măsură şi o excelentă comedie, cu un dialog sclipitor şi cu o asemenea chimie între protagonişti, asta chiar m-a luat prin surprindere! Dar cum e vorba de Samuel L. Jackson ( într-o formă excelentă la cei 68 de ani!!!!) totul devine de înţeles, căci “omul” e un actor de eşalonul întâi, capabil să joace convingător şi ..cartea de telefon! ( era o vorbă pe la Hollywood, ca la ei încă mai trăiesc cărţile de telefoane).

(mai mult…)


Ceea ce italienii numesc astăzi comedie, nu prea mai e doar de râs, ci ne lansează scenarii de poveşti cu miez dramatic, care ne fac să ne gândim la ele mult după ce se termină filmul. Dar nu este oare asta formula unui film adevărat care nu trece prin retină fără să lase nici o urmă? O  astfel de peliculă este La Pazza Gioia a lui Paolo Virzi (co-scenarist alături de Francesca Archibugi) ce pare la prima vedere un alt film despre nebuni şi spitalele lor.

(mai mult…)


 

„Acul negru”, filmul regizorului Ivan Marinovici este o dramedie cu un dialog saltaret si pontos care face toti banii, reprezentand impreuna cu tipologiile sursa unui umor benign si savuros care te cucereste, si a fost anul trecut propunerea pentru Oscar a Muntenegrului.

(mai mult…)


Nu de multe ori am avut ocazia în ultima vreme să găsesc un film care să mă cucerească iremediabil de la prima vizionare, pe care să îl găsesc perfect din toate punctele de vedere, care să mă problematizeze și să îmi dea de gândit în măsura în care a reușit să o facă Perfetti Sconosciuti, pe un scenariu și în regia lui Paolo Genoveze, ce pare să aibă deopotrivă condei și baghetă!

(mai mult…)


index

Nostimă într-un mod plăcut, comedia lui Phillippe de Chauveron nu vine cu cine stie ce artificii stilistice, dar ne amuză cu un comic de situaţie şi de limbaj, şi cu nişte personaje hazlii sau mucalite, toate plăcute cât să ne dea o stare de bine. Aşa că vizionarea aceasta light va încălzi cu râsul ei una din serile sau după amiezele noastre de iarnă, revigorând afinităţile noastre francofone.

(mai mult…)


afis

Cred că filmul acesta, o dramedie într-o energie benignă şi luminoasă, este unul dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut în ultima vreme. Nu doar pentru că subiectul este nostim în aparenţă- căci esenţa este de un tragism copleşitor- dar mai ales pentru că povestea conţine toate datele ca să farmece şi să ne rămână în memorie, făcându-ne să ne dorim să-l revedem cândva. Scenariul lui Nicholas Martin – privilegiat de-a dreptul la primul lui lung metraj de colaborarea cu un regizor de mare talent precum Stephen Frears- pleacă de la un personaj real, căci Florence Foster Jenckins a existat în realitate, ca şi povestea ei aproape ireală, ce i- a adus titlul de “soprana cu cea mai oribilă interpretare”.  Căci deşi am putea-o defini drept afonă, Florence ajunge să cânte- e adevarat într-un spectacol unic- pe una dintre cele mai celebre scene ale lumii- Carnegie Hall.

(mai mult…)


afis

Jackie Chan, care a împlinit deja 62 de ani(!!!), a jucat în tone de filme cu arte marțiale cu buget redus, si a devenit celebru abia cu „Maestrul beat” din 1978 (culmea, nu cu scurtele apariții în două filme alături de Bruce Lee!!), o productie pentru amatorii de film cult cu luptători Kung Fu. Dar recunoașterea supremă  avea să vină abia 20 de ani mai târziu, odată cu Rush Hour,unde „evolua” alături de țăcănitul Chris Tucker, expresiv si imprevizibil, inspirat și hazos, cu care a facut un cuplu de exceptie, așa că lumea nu se mai satură și, atâta timp cât este cerere,  se pare că se discuta deja  și despre o  parte a patra. Să fie primit, zic!  Anul trecut Jackie a folosit aceeași rețetă (ca producător) cu Adrien Brody și John Cusack în Dragon Blade, care a fost de tot râsul, dar care a ajuns la break even, așa că nu a deziluzionat total producatorii chinezi, care anul acesta recidivează masiv.

(mai mult…)


CENTL_VERT_TSR_DOM_2764x4096 (1)

Între personajele principale, Hart cel mic și Johnson cel mare, există clar o chimie și nu de felul celei create dintre Jackie Chan și Chris Tucker, ci mai degrabă de felul celei existente între Arnold Schwarzenegger și Danny DeVito. Tot mușchi și tot diferențe de…înălțime! Ice Cube și Kevin Hart sunt din alt film, de aceea nu mă voi referi la legăturile din Ride Along.

3

Deși inițial nu aveam așteptări de la Central Intelligence (tradus prin Agenți aproape secreți) filmul cucerește prin gingășie , replici savuroase, glume cu aluzii la alți actori afro americani sau caucazieni, referințe despre filme adorate (de Bob Stone, care se declară fan Sixteen Candles, pelicula din 1984). Un alt punct câștigat este faptul că personajul principal este Dwayne, cel pe care-l știm drept tipul plin de mușchi, imens și pus pe distrugeri, dar aici e un fel de „gentle giant” cu suflet blând, un om singur, care are nevoie de prieteni, un fel de taur Ferdinand, care miroase cu delicatețe florile. De cealaltă parte, Kevin Hart îl lasă cu bună știință pe Dwayne să se desfășoare și încearcă , pe cât posibil, să joace normal, rolul unui individ serios, care trece prin probleme existențiale, chiar in zilele premergatoare reuniunii promotiei din liceu. Iar situatia se prezinta…cel putin ciudat, daca ne gandim la premisele ei.

'Central Intelligence' photocall at Villamagna Hotel in Madrid Featuring: Dwayne Johnson, Kevin Hart Where: Madrid, Spain When: 07 Jun 2016 Credit: Sean Thorton/WENN.com **Not available for publication in Spain, France**

Wierdich (adică Weird Dick), un nume special ales, ca în cazul celui din Meet The Parents (Pamela Martha Focker) aparține unui liceean obez, care după douăzeci de ani de tras de fiare (6 ore pe zi!) se transformă în The Rock! Calvin ”The Golden Jet” Joyner este vedeta liceului, regele balului și șeful promoției, care după douăzeci de ani e resemnat, contabil și neînsemnat(crede el!). Întâlnirea dintre cei doi este una spumoasă, nostimă și delicată, plină de momente amuzante. Sunt și câteva poante răsuflate, dar asta este: atunci când ești în vervă și spui bancuri, îți mai scapă și câteva mai seci sau stafidite, ca doar nu s-a intalnit situatia in car etoate sa fie …”suculente”. Așadar, am și hohotit la film, dar am schițat și câteva grimase la unele scene, care ar fi putut fi unele pline de haz, daca n-ar fi avut parte de un comic „ciufulit”. Nici echipa de scenariști susținută de regizor -Rawson Marshall Thurber (Dodgeball, We’re the Millers)- pare ca nu a lucrat cu motoarele la maximum, ba chiar la unele scene îi lasă lejer, vadit, pe cei doi actori principali să improvizeze.

Dwayne-The-Rock-Johnson-is-almost-unrecognisable-in-a-fat-suit-in-trailer-for-new-movie-Central-Intelligence

Pe Amy Ryan nu am mai văzut-o de la Bridge of Spies, când interpreta rolul soției ”avocatului” Donovan, care era jucat de Tom Hanks. O actriță surprinzătoare, care mi-a atras atenția din 2007 de la Gone Baby Gone, unde juca alături de Morgan Freeman și Casey Affleck. E aparent ștearsă, dar are darul de a vexa, ceea ce o face interesantă și enigmatică! În roluri foarte scurte apar Jason Bateman,Melissa McCarthy și Aaron Paul, care nu poate să nu scape acel Bitch în manieră Breaking Bad.

images

Una peste alta filmul este unul „de vară”, neîndoielnic de văzut, cu comic savuros de  limbaj şi cu o ambiguitate derutantă şi surprinzătoare a situaţiilor şi a unora dintre personaje, care par pe alocuri caricaturale şi neverosimile, aşa cum le place americanilor să fie cabotini, în mod extrem. Dar atâta timp cât se râde mult, cât starea şi energia noastră după vizionare sunt modificate în bine, „Agenţii ăştia aproape secreţi” ne bucură, şi ne trezim la final că ne-a plăcut ( fără însă să mai vrem!), atât cât este necesar şi suficient ca să-l recomandăm şi altora.

Regie: Rawson Marshall Thurber

Scenariu: Ike Barinholtz, David Stassen, Rawson Marshall Thurber

Cu: Dwayne Johnson, Kevin Hart, Amy Ryan, Danielle Nicolet, Aaron Paul, Jason Bateman, Ryan Hansen, Tim Griffin, Timothy Smith, Sione Kelepi, Dylan Boyack, Thomas Kretschmann, Megan Park