Posts Tagged ‘review’


1

Să ajungi  de la Serena van der Woodsen la surferița Nancy e chiar un salt…nu mortal, dar îndrăzneț! Anul trecut era pururi tânăra Adaline, așa că eu încă am rămas cu imaginea lui Blake Lively de fată frumoasă, talentată și devreme acasă (Și de mamă de copil și nevastă a lui Ryan Reynolds). Așa că nu pot sa afirm că nu m-am  mirat când am văzut că regizorul spaniol Jaume Collet-Serra (Orphan, Unknown, Non-Stop), care preferă filmele horror și de acțiune, a ales-o pe fragila Blake Lively drept protagonistă. Și nu se descurcă rău în postura de actor pus să joace singur (ok, nu e Tom Hanks din Cast Away!), cu răni la picior și cu nas umflat (pe care și l-a spart pe bune într-o secvență cu baliza).

 

(mai mult…)


images

În primul Purge regizorul James DeMonaco i-a ”fraierit” pe Ethan Hawke și pe Lena Headey, în al doilea nu a mai reușit pe nimeni , iar în al treilea ne-a fraierit pe noi! 2-1 pentru James! Cum a reușit acest lucru? Simplu! A venit cu o idee dementă: cum ar fi să avem 12 ore pe an în care putem să facem ORICE (la acest capitol intrând jaf, omor, viol) și să nu putem fi pedepsiți? Awesome, ar zice scelerații! De fapt, acest lucru se întâmplă în lume, fără să declari oficial 12 ore pe an de epurare! Și atunci , e mai bine să disciplinăm America (pentru că despre ea e vorba în această purificare)?

(mai mult…)


1

Dacă acțiunea din Legenda lui Tarzan, în regia lui David Yates (exact, cel cu Harry Potter!) ar fi avut loc în 2016, cu siguranță Belgia ar fi stârnit ”furtuna” în UE, din cauza actelor de eroism ale omului crescut de gorile! Așa- acțiunea are loc în anul 1885, când Statul Liber Congo este închinat direct regelui belgian și vreme în care –iată!!- doar Statele Unite erau într-atât de democrate încât să investigheze și să facă publice asemenea acțiuni abominabile (asta în timp ce americanii decimau și închideau în rezervații populațiile triburilor amer-indiene, stăpânele de drept ale Americii de Nord!).

(mai mult…)


afis

Poate nu știați că în 2013, Conjuring  obținea 319 milioane de dolari din încasările internaționale, la un buget estimat la 20 de milioane. Apoi povestea inspirată de evenimente reale nu putea decât să facă ”valuri” prielnice unei producții horror, de vreme ce perechea Patrick Wilson și Vera Farmiga a intrat atât de bine în pielea investigatorilor paranormali, Ed (care s-a stins în 2006) și Lorraine Warren (care încă trăiește), încât devenea aproape de neratat ocazia să fie exploatată la maximum această mașinărie de făcut bani.

(mai mult…)


CENTL_VERT_TSR_DOM_2764x4096 (1)

Între personajele principale, Hart cel mic și Johnson cel mare, există clar o chimie și nu de felul celei create dintre Jackie Chan și Chris Tucker, ci mai degrabă de felul celei existente între Arnold Schwarzenegger și Danny DeVito. Tot mușchi și tot diferențe de…înălțime! Ice Cube și Kevin Hart sunt din alt film, de aceea nu mă voi referi la legăturile din Ride Along.

(mai mult…)


afis

Sincer, nu mă aşteptam ca filmul să fie într-atât de dinamic, de acaparator, de inovativ şi de special, cu atât mai puţin când este o urmare a celui din 2013 al lui Louis Leterrier, încât să ţină ştacheta la acelaşi nivel, dacă nu chiar, pe alocuri, să o ridice! Aşa că performanţa lui John M. Chu, este cu atât mai notabilă. De remarcat şi faptul că deşi are doar 36 de ani, californianul este deopotrivă producător, scenarist şi regizor, şi că mai are în portofoliu câteva filme care nu au trecut chiar neobservate: Step Up 2 şi cel în 3D, GI Joe: Retaliation, Jam and The Holograms şi toate cele trei LXD-uri, aşa că părea mai degrabă specializat pe muzicaluri şi dans. Oricum nu e simplu să iei din zbor un film de succes şi să livrezi o urmare care să te ţină în chingi, şi care să satisfacă pe deplin. Chapeau bas, mr Chu, aţi reuşit!

(mai mult…)


images

Nu mai incape indoiala ca testoasele astea ramase adolescente desi le cunoastem de peste 30 de ani, au descoperit elixirul cu care sa poata stationa in varsta asta la nesfarsit. Asa ca si-au pastrat nu doar “parul”,dar si “naravul” contrar a ceea ce zice proverbul. Leonardo, Donatello, Michelangelo si Raphael ne bucura neincetat de pe vremea in care erau doar benzi desenate, apoi desene animate si jocuri video, si odata cu CGI-ul asta omnipotent, iata-le si in filme. Povestea lor incepea in 1984 si continua si azi, noile cuceriri ale tehnologiei cinematografice dand posibilitati exceptionale pentru materializarea oricarui scenariu. Asa ca, oricat de special, exotic, extraordinar sau sf ar fi un scenariu, cu mijloacele actuale (plus un buget corespunzator!) totul devine posibil!

(mai mult…)


the-nice-guys-cinemasuceava.ro-tmjpr

Vioi, nostim si cu dialog sprintar care te provoaca sa razi copios, filmul este alegerea perfecta atat pentru weekend, cat si pentru oricare seara pe care ti-o doresti destinsa. Super Baietii lui Shane Black sunt Russell Crowe si Ryan Gosling, aici in roluri de bataus si respectiv – detectiv particular, a caror relatie evolueaza de la adversitate absoluta la parteneriat de afaceri. Intre aceste doua momente- o pelicula lejera, dinamica si vesela, pe care ne-o ofera Freeman Entertainment.

(mai mult…)


index

Cinemax difuzează  zilele acestea un film pe care îl găsesc bulversant prin acuitatea trăirilor pe care ni le propune. Este drama The Diary of a Teenage Girl a regizoarei Marielle Heller, atât de  intensă încât te face insomniac şi atât de dureroasă că îţi dau lacrimile. Aşa că Minnie, adolescenta la al cărei jurnal audio suntem martori, crede la început că definirea ei ca persoană începe cu a fi văzută, atinsă, iubită fizic, cu a ieşi din aburul nebăgării în seamă pe care vârsta ingrată îl pune doar în minţile lor confuze, nu şi în ochii celorlalţi, care bagă de seamă felul bizar uneori, spectaculos alteori în care copilele îşi trăiesc drumul  spre maturitate. Tribulaţiile ieşirii din pupă a fluturelul care este Minnie sunt dureroase, calea pe care o alege fiind una abruptă, prin drog şi sex, trupul trecând pragul , nu şi sufletul, care se capsulează şi o torturează din interior. (mai mult…)


 

labyrinth-of-lies-641813l

Un alt film pe care ni-l propune Festivalul Filmului European a fost  Labirynth of Lies- Labirintul minciunilor in regia lui Giulio Ricciarelli, un film in registrul grav, despre cum a inceput in anii 60 timpurii investigarea criminalilor nazisti. Este filmul calatoriei initiatice a unui tanar avocat dornic de afirmare, o cruciada a catorva impotriva mult mai multora, cu un reflector necrutator pe nepasare, masinatii politice si un sistem pietrificat. Vazandu-l suntem si mai constienti de efortul pe care doar o mana de oameni l-au facut, cu mijloacele rudimentare ale acelor timpuri, sustinuti de o exemplara dorinta de a afla adevarul cu orice pret si de a-l restitui in forma lui integrala omenirii, supravietuitorilor ororilor naziste de la Auschvitz, familiilor lor…posteritatii. Exercitiul in sine –istovitor si dur- nu este nici pe departe unul steril, el ducand la celebrul proces al nazistilor care a schimbat radical fata Germaniei postbelice si a condamnat sute de nazisti. (mai mult…)