Posts Tagged ‘Hugh Grant’


E prea mult să ceri loialitate până la moarte? „REGIMUL” („THE REGIME”) spune povestea unui an petrecut între zidurile palatului unui regim european modern, în timp ce acesta începe să se destrame.

(mai mult…)

…. vazut de Michaela:

E perfect sa vii la film fara sa iti incarci inainte mintea cu parerile unora si altora – si sa primesti totul cu inima deschisa. Iar daca poti sa faci asta, atunci o sa ai rasplata bucuriei netrucate pe care acest scenariu (care nu se revendica decat vag din romanul lui Dahl – cu cateva exceptii care sunt personaje si nu directii de actiune) ti-o daruieste.

(mai mult…)

poster

Abia a scos Alladin (amuzant,dar nu de bifat la categoria must see) și gentleman-ul regizor revine la ceea ce îi place cel mai mult și face într-o manieră tipică de-acum: comediile noire cu răufăcători/mafioţi/traficanţi.

(mai mult…)


afis

Cred că filmul acesta, o dramedie într-o energie benignă şi luminoasă, este unul dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut în ultima vreme. Nu doar pentru că subiectul este nostim în aparenţă- căci esenţa este de un tragism copleşitor- dar mai ales pentru că povestea conţine toate datele ca să farmece şi să ne rămână în memorie, făcându-ne să ne dorim să-l revedem cândva. Scenariul lui Nicholas Martin – privilegiat de-a dreptul la primul lui lung metraj de colaborarea cu un regizor de mare talent precum Stephen Frears- pleacă de la un personaj real, căci Florence Foster Jenckins a existat în realitate, ca şi povestea ei aproape ireală, ce i- a adus titlul de “soprana cu cea mai oribilă interpretare”.  Căci deşi am putea-o defini drept afonă, Florence ajunge să cânte- e adevarat într-un spectacol unic- pe una dintre cele mai celebre scene ale lumii- Carnegie Hall.

(mai mult…)


UNCLE_70x100RUnited Network Command for Law and Enforcement

Am avut două motive în plus (faţă de îndatorirea de înrăit consumator de filme) să văd cea mai nouă producţie distribuită de Freeman Entertainment: e un remake al celebrei serii din anii 60, în care vedetele de atunci erau Robert Vaughn şi David McCallum şi faptul că regia e a lui Guy Richie, cel care s-a hotărât să facă film după ce a văzut Butch Cassidy and the Sundance Kid, film realizat chiar la un an după ce se năştea şi văzut -evident- mult mai târziu, la vremea în care începea să viseze. Acum serios vorbind, în afară de Swept Away din 2002, care este de nevăzut, toate celelalte filme ale regizorului britanic sunt cel puţin interesante. Chiar şi scurt metrajul The Hard Case, prin care i-a atras atenţia lui Trudie Styler (nevestica lui Sting) şi care a investit în Lock, Stock & Two Smoking Barrels (unde Sting îl interpretează pe JD, tatăl lui Eddy şi patronul unui bar). (mai mult…)


The-Rewrite-movie-poster

Hotărât lucru, ne aflăm sub asediul comediilor romantice, și nu înseamnă că mă și plâng – dacă semnalez. Personal însă prefer comediile de tipul celor scrise și regizate de Nancy Meyers, cu întorsături deștepte din condei, profund originale, care sub aerul aparent frivol aduc în discuție o problematică în registru major. (mai mult…)