UNCLE_70x100RUnited Network Command for Law and Enforcement

Am avut două motive în plus (faţă de îndatorirea de înrăit consumator de filme) să văd cea mai nouă producţie distribuită de Freeman Entertainment: e un remake al celebrei serii din anii 60, în care vedetele de atunci erau Robert Vaughn şi David McCallum şi faptul că regia e a lui Guy Richie, cel care s-a hotărât să facă film după ce a văzut Butch Cassidy and the Sundance Kid, film realizat chiar la un an după ce se năştea şi văzut -evident- mult mai târziu, la vremea în care începea să viseze. Acum serios vorbind, în afară de Swept Away din 2002, care este de nevăzut, toate celelalte filme ale regizorului britanic sunt cel puţin interesante. Chiar şi scurt metrajul The Hard Case, prin care i-a atras atenţia lui Trudie Styler (nevestica lui Sting) şi care a investit în Lock, Stock & Two Smoking Barrels (unde Sting îl interpretează pe JD, tatăl lui Eddy şi patronul unui bar).

landscape_nrm_1423776984-uncle_wb_trabPe vremuri ştiam un banc cu Trabantul şi „profiterolul” (nu pot să-i spun pe nume!) şi uite unde s-a ajuns în 2015: la urmărirea unui Wartburg de către Trabant. Adică, asta a reuşit dl Richie: să facă din profiterol bici şi să şi pocnească! În serialul de televiziune, The Man from U.N.C.L.E., un AMT Piranha se luptă cu o altă maşină, dar şi cu un elicopter. Banal, nu-i aşa? Luaţi de aici, pare a zice Guy Richie care s-a gândit să facă Wartburgul mai bun decăt Trabantul şi a dat indicaţii echipei tehnice (condusă de Alex King), care a montat primului un motor Volvo de 380 cai putere şi celui de-al doilea un „amărât” de 1,4 de VW Polo. Iar pentru driftinguri au fost construite încă două maşini Trabant, de data asta cu motoare de Suzuki Hayabusa. Asta doar pentru început! Pentru că „pentru mai târziu” a avut nevoie de o recuzită, atent aleasă, care să recreeze atmosfera anilor de la începutul Războiului Rece: mobilier, costume, tablouri, ceasuri, dar ceea ce mi s-a părut cu adevărat greu a fost felul în care a reuşit să le dea actorilor indicaţii preţioase despre cum să se poarte, cum să gesticuleze, cum să se mişte şi ce cuvinte să spună. Ştiam că este un adept al răsturnărilor de situaţie (cu toate că de data asta a fost mai previzibil), bănuiam că va da din nou culoare umorului britanic (de data asta mult mai explicit) şi eram sigur că va da lovitura, mai ales că de 7 ani (de la RocknRolla) nu şi-a mai exercitat calităţile de scenarist. Guy a reuşit să facă încă o dată un film echilibrat şi alert (Doamne, cât e de greu să menţii un echilibru în film!!) în care acţiunea şi umorul se completează, să filmeze cursiv, să insereze acel montaj split screen atunci când trebuie (dar fără a abuza de el) şi, mai ales, să aleagă actorii.

trioBritanicul Henry Cavill (Superman în Man of Steel) a intrat în pielea americanului Napoleon Solo, în timp ce americanul Armie Hammer (The Lone Ranger) a jucat rolul rusului Ilya Kuryakin. Colac peste pupăză, suedeza Alicia Vikander era Gaby Teller, fiica de origine germană a făcătorului de bombe nucleare. Şi uite aşa numai englezoiul de Hugh Grant îşi foloseşte accentul natural, ceilalţi fiind nevoiţi să şi-l adapteze rolurilor.

Elizabeth_Debicki_Victoria_Vinciguerra-xlarge MFU-05549Având doi actori principali, regizorul ştie să îi „împletească”: unul este machiavelic şi abil, celălalt este puternic şi sensibil. Fetele din jurul lor nu trebuie să eclipseze tandemul de spioni, dar una e şăgalnică şi amuzantă (Alicia Vikander pe care am admirat-o în A Royal Affair şi recent în Ex-Machina), iar alta e diabolică, superbă şi tăioasă (Elizabeth Debicki, pe care am îndrăgit-o în Marele Gatsby)

MFU-00659rAceastă nouă realizare este una inteligentă, amuzantă şi cu o coloană sonoră retro rock -molipsitoare. Cel care e responsabil de muzică este Daniel Pemberton (Steve Jobs, The Counselor, The Awakening), dar foarte inspirată este alegerea unor nume precum Roberta Flack, Nina Simone, Peppino Gagliardi, Louis Prima, Luigi Tenco, Solomon Burke sau brazilianul Tom Zé, în vârstă de 78 de ani, membru influent al mişcării artistice braziliene-Tropicalia- de la sfârşitul anilor 60. Are Daniel Pemberton o scăpare muzicală, numită Take You Down, care aduce a dracului de bine cu Led Zeppelin-Immigrant Song, dar bine că sursa e tot de la sfârşitul anilor 60.

Nu este cel mai bun film al lui Guy Richie, nu se vor reţine atât de multe replici ca din celelalte realizări, dar Man fron U.N.C.L.E. este o încântare şi o gură de „aer proaspăt” în acest „mediu destul de poluat”!

Regizor: Guy Ritchie

Scenariu: Guy Ritchie, Lionel Wigram, Jeff Kleeman, David C. Wilson

Cu: Henry Cavill, Armie Hammer, Alicia Vikander, Elizabeth Debicki, Hugh Grant, Jared Harris, Marianna Di Martino, David Beckham

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s