Posts Tagged ‘RoImage 2000’


Cea de -a șaptea tranșă a francizei de 6 miliarde de dolari, „Jurassic World Rebirth”, a permis scenaristului David Koepp să restaureze ceea ce a funcționat atât de bine la filmul original.

(mai mult…)

Când vine vorba de filmele de spionaj, majoritatea dintre noi s-ar gândi la pelicule grandioase, cu decoruri spectaculoase și o acțiune frenetică, de tipul James Bond. Ei bine, Black Bag, regizat de Steven Soderbergh, este tot ce îți dorești, dar cu o doză subtilă de ironie și umor care te face să te simți ca și cum ai viziona un film semnat Guy Ritchie.

(mai mult…)

În perioada 30 octombrie – 3 noiembrie, Brașovul va găzdui cea de-a XII-aediție a Dracula Film Festival, un eveniment internațional dedicat filmului fantastic și horror. Festivalul promite o experiență cinematografică unică și va include proiecții în avanpremieră națională, cineconcerte impresionante și evenimentul special Dracula Fantasy Con.

(mai mult…)

Când filmul de groază Smile a debutat în 2022, acesta a depășit așteptările, dovedindu-se a fi un succes  și câștigând peste 200 de milioane de dolari. Ceea ce nu e puțin, ținând cont că bugetul estimativ a fost de 17 milioane…

Citește mai mult: Când ZÂMBETUL devine blestem

În timpul interviurilor de la sfâșitul anului 2022, scriitorul și regizorul Parker Finn declarase deja că a lăsat în mod intenționat porțiuni neclare din primul film, cu diverse intrigi nerezolvate, exprimându-și în același timp interesul pentru explorarea acestor detalii într-o potențială continuare. Mai mult, el a remarcat că o continuare ar fi semnificativ diferită de prima realizare, declarând că el crede că „mai sunt multe lucruri interesante de explorat în lumea Smile… și aș dori să mă asigur că pot face un nou film, mai incitant și pe care publicul nu îl anticipează. De asemenea, vreau să găsesc câteva modalități noi de a-i speria și de a-i face să sară din scaun.”

Ei bine, se pare că lui Parker, care a scris și scenariul, i-a ieșit din nou pasiențele! Și nu mare îmi va fi mirarea dacă această poveste centrată pe un zâmbet (despre care îi spuneam unui prieten, aseară după vizionare, că îmi aduce aminte de rânjetul lui Jack Nicholson din The Shining), nu va depăși prima peliculă.

Ca fapt divers, apare și Ray Nicholson, fiul lui Jack Nicholson și al fostului model Rebecca Brousard, iar mișcarea de a-l pune și pe unele afișe promoționale a fost una de marketing.

Ray a spus despre tatăl său: „Suntem oameni foarte diferiți. Eu m-am născut în 1992, el s-a născut în 1937. Lucrurile care mă afectează pe mine, nu îl ating pe el. Dar este evident că îl iubesc: el este inspirația mea și eroul meu. Sunt cel mai norocos copil din lume!… Am luat cina cu el în fiecare seară și l-am studiat cu atenție. Deci, bineînțeles că prin zâmbet vom fi oarecum asemănători.”

Personajul principal, Skye Riley, o vedetă pop, aduce în centrul poveștii o dimensiune fascinantă de vulnerabilitate, expunând partea nevăzută a faimei și presiunile care vin odată cu aceasta. Parker Finn își asumă riscul de a o introduce pe Skye într-un spațiu foarte recognoscibil, cu trimiteri către staruri ca Lady Gaga, Madonna, Rihanna sau Britney Spears, în mod indirect, prin similitudinile cu stilul lor de viață. Turneele obositoare, videoclipurile elaborate și contactul constant cu fanii creează un fundal realist, care, paradoxal, intensifică natura suprarealistă a entității care urmează să ”ocupe” noua gazdă.

„Smile 2” este, în esență, mai mult decât un simplu film de groază – este o examinare a presiunilor faimei, o explorare a vulnerabilității umane și o demonstrație că frica poate proveni nu doar din exterior, ci și din interiorul nostru. Fanii primului film vor fi cu siguranță recompensați, dar acest sequel are și potențialul de a atrage un public mai larg, datorită complexității și inovației sale narative.

Distribuție: Naomi Scott (The 33, Power Rangers, Alladin, Charlie’s Angels), Rosemarie DeWitt (Poltergeist, La La Land, Rachel Getting Married), Dylan Gelula (a jucat recent alături de Nicholas Cage în Dream Scenario), Raul Castillo (Army of the Dead și anul trecut în Cassandro), Miles Guitierrez-Riley (On the Come Up) și minunatul Kyle Galner (Bones, Veronica Mars).


Cel mai recent film al francizei, intitulat „A Quiet Place: Day One”, se dovedește a fi o poveste emoționantă și bine realizată, dar care nu reușește să mențină aceeași tensiune precum primele două pelicule regizate de John Krasinski. În această nouă producție, regizorul Michael Sarnoski, cunoscut pentru debutul său apreciat, „Pig” (2021), cu Nicolas Cage, preia frâiele și aduce o altă abordare asupra universului post-apocaliptic.

(mai mult…)

Michaela l-a văzut așa:

Nici nu contează că filmul se revendică dintr-un serial- ci doar că este alert, livrează totul fără jumătăți de măsură și ne bucură cu energia lui și imersiunea în culisele filmelor de acțiune, la dedesubturile cărora suntem lăsați să tragem puuuțintel cu ochiul.

În rolurile principale evoluează Emily Blunt și Ryan Gosling, doi actori cu portofolii solide și variate, cărora –iată – nu le este frică de partituri mai light în care se pozițonează cu dezinvoltură și talent, o dovadă a faptului că …actorul sfințește rolul! Alături de ei îi vedem pe Winston Duke, cunoscut pentru rolul său din „Black Panther” și pe Hannah Waddingham (care are la activ un Emmy) care îi dă viață producătoarei fără scrupule a filmului din film.

Și ceea ce nu știați este că filmul se află în dezvoltare de prin 2010, așa că de -a lungul anilor Tom Cruise, Keanu Reeves, Nicolas Cage, Jason Statham și Dwayne Johnson au fost cu toții în cărți să îl joace pe Colt Seavers. Iar dacă mi-ar fi spus cineva că Ryan Gosling va fi până la final protagonistul- aproape că n-aș fi crezut! Dar Ryan face un Colt credibil și plin de farmec, naiv și desuet – și este atât de iubibil cu părul lui în ochi și privirile galeșe, încât ne aduce aminte de cum ne uitam la el acum fix 20 de ani,  după The Notebook al lui Nick Cassavetes.

All in all pe toți îi prind rolurile, clar le joacă și cu plăcere, dar și cu genul acela de autopersiflare tipic americană, creionând personaje nostime sau în tușe mai groase, în acest action romantic și comedios care ne lasă să descoperim câte ceva din spatele camerelor de filmare ale scenelor cu cascadorii. Și zău că văzându-le, ni se pare și mai grea și mai solicitantă și mai periculoasă această meserie atât de underrated.

Ar mai trebui să vă spun că Fall Guy/ Cascadorul are un soundtrack extraordinar ce îi aparține lui Dominic Lewis, un compozitor britanic din ce în ce mai cunoscut la Hollywood. Colaborând încă de la început  la proiectele majore precum „Clash of the Titans” și „Kingsman: The Secret Service”, Lewis a luat viteză în ultimii ani, compunând coloanele sonore pentru filme action precum „Bullet Train” și seria de animație ” Ducktales. ” Vă las pe voi să descoperiți ce piese or sa vă facă să dați (literalmente!) din picioare pe scaune, dar vă garantez că n-o sa puteți rezista la ceva Kiss, Bon Jovi…sau Taylor Swift.

Și dacă nici după The Fall Guy, care bate așa de explicit șaua ca să priceapă iapa AFI -că este necesar și drept să se introducă o categorie dedicată premierii cascadorilor nu o să se schimbe ceva …atunci să le bată unchiul Oscar al lor obrazul ăstora care fac acolo legea!

Marcel crede că:

„The Fall Guy”, regizat de David Leitch, reprezintă un tribut captivant adus unei profesii adesea subapreciate în industria filmului: cascadoria. Inspirat de serialul TV din anii ’80 cu același nume, filmul se străduiește să sublinieze munca și devotamentul acestor profesioniști din culise, oferindu-le un moment binemeritat în lumina reflectoarelor.

David Leitch, un maestru al filmului de acțiune, nu este străin de acest univers. Cu o carieră bogată în domeniu, Leitch s-a remarcat ca regizor, actor, cascador, scenarist și producător, aducându-și contribuția la unele dintre cele mai remarcabile producții din ultimele decenii. Experiența și pasiunea sa pentru acest subiect fac din el alegerea perfectă pentru a da viață filmului „The Fall Guy”.

Leitch- dealtfel un regizor foarte bine plătit, actor, cascador,de peste 20 de ani, scenarist, producător și coordonator de cascadorii, a co-regizat John Wick (din 2014) împreună cu Chad Stahelski, pentru care a lucrat și ca producător, apoi Atomic Blonde: Agenta sub acoperire (2017) cu Charlize Theron și Deadpool 2 (2018). El l-a dublat pe Brad Pitt de cinci ori și de mai multe ori pe Matt Damon, inclusiv pentru The Bourne Ultimatum (2007). Iata de ce cred ca a fost alegerea cea mai potrivita pentru a regiza acest film, care nu vrea să minimalizeze rolurile creatorilor de efecte digitale (artiștii VFX), ci doar să prezinte o mulțime de cascadorii, aproape nebunești.

Filmul nu doar aduce un omagiu subiectului său, ci îl și abordează cu un strop de umor și autoironie. Utilizarea ecranului divizat pentru scenele de dialog la telefon și referințele amuzante la nume de actori celebri adaugă o notă de originalitate și prospețime în poveste.

Ca fapt divers poate că se va gândi cineva să-l premieze pe cascadorul din film, Logan Holiday, care a doborât un record mondial Guinness pentru numărul de rostogoliri cu mașina – 8.5)

Deși ei nu sunt recunoscuți oficial de către Academia Americana de Film (nu se dau Oscaruri pentru cascadori), faptele lor de cascadorie au trezit de fiecare dată o fascinație aparte, transpusă în multe filme și seriale TV.

Leitch ghidează filmul cu o clară atracție către platourile de filmare și cu vastă experiență în domeniu, The Fall Guy oferindu-ne o serie magnifică de cascadorii de toate felurile: pirotehnice, dresura de caini, urmăriri cu mașini, accidente spectaculoase, arme false, coregrafii de luptă și multe altele, toate amestecate perfect în povestea distractivă (ușor naivă), o parodie după Cowboys & Aliens.

În esență, filmul este o călătorie plină de acțiune și umor, un moment de relaxare și distracție pentru cei ce iubesc si comedia si filmul de actiune. Este un omagiu sincer adus unei meserii indispensabile în industria cinematografică, fără să cadă în capcana solemnității excesive. Cu un ritm alert și cascadorii captivante, „The Fall Guy” se dovedește a fi o experiență  savuroasă, care își propune să ofere recunoașterea cuvenită unei categorii de profesioniști adesea trecuți cu vederea.

Distribuit in Romania de RoImage

„Sleeping Dogs” este o adaptare cinematografică a romanului „The Book of Mirrors” scris de E.O. Chirovici și marchează debutul regizoral în lungmetraj al lui Adam Cooper, care a co-scris și scenariul alături de Bill Collage. În centrul filmului se află interpretarea abilă și convingătoare a lui Russell Crowe în rolul fostului polițist Roy Freeman, care adaugă adâncime și intensitate unei povestiri care altfel ar fi putut părea banală.

(mai mult…)

Imaginary este un film standard pentru genul horror (nu trebuie uitat faptul că este unul cu buget redus), care conține un nivel moderat de sperietură, dar și de replici amuzante incluse pentru a mai detensiona atmosfera. Pelicula este regizată de omul care a produs 6 episoade din seria Bates Motel (2013), a regizat Kick-Ass 2 (așa se explică nuanțele de amuzament) și care de fapt declară că: Îmi place să continui să fac filme inteligente și distractive.

(mai mult…)

Într-o lume în care Christopher Nolan a uimit audiențele cu filmele sale pline de acțiune, suspans și inovație cinematografică, „Oppenheimer” aduce o schimbare fără precedent. În acest lungmetraj epic, regizorul britanic se aventurează într-un studiu de personaj profund, preluând viața controversatului J. Robert Oppenheimer. Iar rezultatul este impresionant!

(mai mult…)

Babylon este filmul care m-a luat cu asalt pur și simplu, căci– așa cum obișnuiesc – nu am citit prea mult despre el, dorindu-mi să nu îmi las impresiile influențate de vreo altă interpretare. Și trebuie să recunosc faptul că îl așteptam, curioasă să aflu cum a abordat Damien Chazelle un asemenea subiect.

(mai mult…)