Ziua Zero
-La ora 11 am plecat din Bucuresti spre Brasov, pe DN1 si, culmea, nu am intalnit soferi striviţi mintal pe tot traseul – am inceput cu dreptul…, ne mai nelinisteste doar intalnirea cu cel mai celebru vampir din toare timpurile…brrr…dar care –fata de astia care umbla dezlegati pe sosele, pare un mic copil!
Buna lume si popor, iata-ma la Dracula Film Horror & Fantasy Festival, care este in desfasurare aici la Brasov. Predestinat ca si Sighisoara evenimentelor legate de Dracula & company, Brasovul este un oras european civilizat, curat si frumos, cu oameni pe masura. Sa revenim la festival: seara de deschidere a apartinut organizatorilor –care au pregatit in tema sala si foierul teatrulului Sica Alexandrescu, si distribuitorului RoImage –care ne-a facut o dubla surpriza: proiectia in avanpremiera nationala a filmului Dracula Untold, si un ID pe care Luke Evans – Dracula himself- l-a filmat special pentru festival. Frumos!
Filmul despre care vă voi vorbi poate fi văzut la TV 1000 şi ne prilejuieşte o întâlnire cu David Fincher, un regizor mereu surprinzător, cu clasă, care ştie să aleagă cele mai neaşteptate scenarii şi să le transpună magistral pe peliculă, cu un dozaj, o ştiinţă a gros planului şi o cadenţă de mare cineast.
Am tot stat sa ma gandesc de ce ii zice filmului astuia asa? Ce sa fie egalizatorul asta si ce legatura are cu subiectul si cu personajul complicat pe care il joaca Denzel ..si in finalul vizionarii am ajuns la raspuns; nu am avut o epifanie, ci mi s-a cladit pur si simplu ideea in mental, pas cu pas si imagine cu imagine.
Aseara am vazut Life of Crime – Schimb de dame in traducerea romaneasca – proasta alegere – daca ne gandim ca dezvaluie, chiar inainte de a pune piciorul in sala de cinematograf, clou-ul scenariului, care este tot creatia celui care si regizeaza aceasta pelicula-Daniel Schechter- despre care n-am auzit prea multe lucruri. A mai facut un film, a mai co-produs altul si deci se afla la inceput de drum in meseria asta.
Azi va scriu despre The Maze Runner – un film care incearca sa recreeze ideea veche de cand lumea cu Labirintul lui Dedal din care Ariadna il ajuta pe Tezeu sa evadeze, folosind insa noile achizitii ale stiintei care difera de mitul primordial. Aici este vorba de un experiment pe care savantii dintr-o societate distopica il creeaza pentru niste adolescenti dezradacinati si obligati sa traiasca intr-o izolare controlata in mijlocul unui labirint pe care o echipa de alergatori se cazneste sa il cartografieze, batandu-l la picior, cum se spune – in fiecare zi. Si asta se intampla pe lumina (intre ore stiute numai de ei), pentru ca noaptea in labirint circula niste entitati biomecanice care ii vaneaza pe cei ramasi inauntru cu scopul declarant de a-i intepa, nu de a-i manca. Ce sa zic …intepatul are avantajul ca reincarca in mintea victimei amintirile sterse, dar si dezavantajul ca o face sa moara in chinuri.
Va spuneam ca de cateva zile salutam intrarea pe piata de difuzare de film romaneasca a unei noi companii -FREEMAN- care are ca prima premiera INTO THE STORM, un action movie in regia lui Steven Quale, care chiar daca nu are multe filme la activ, are avantajul de a fi in acelasi timp si scriitor, scenarist, cameraman si monteur, asta insemnand ca le cam stie pe toate si daca are si viziune de ansamblu si idei, are toate sansele sa se afirme.
Si pentru ca intr-adevar cred ca filmul Ceva bun de la viata merita CEVA mai mult – deopotriva din partea criticii si publicului- restitui aici cititorilor recenzia mea de acum 2 ani, sperand ca ii va face sa doreasca sa vada aceasta pelicula semnata Dan Pita.
Am urmarit cu interes filmul pentru ca scenariul promitea apriori. Orice subiect care implica copii de la orfelinatele din Romania, mita, trafic de influenta, politica si coruptie, proxenetism si …aventura, este in masura sa te capteze. Asta e si motivul pt care la Hollywoodul din ce in ce mai secatuit de idei si scenarii magnifice, astfel de subiecte devin tot mai tentante. Filmul asta insa s-a facut in Romania, nu in Cetatea filmului American, si are si toate calitatile si toate micile derapaje ale unor prejudecati, teme, simboluri carora inca le mai suntem tributari.
NU stiu daca va plac filmele horror, si mai ales de ce? Sincera sa fiu, personal nu ma dau in vant dupa imaginile terifiante, dupa povestile care iti fac pielea “de gaina” cum se zice, sau dupa creieri pe pereti si sange in valuri. Trebuie sa merg la vizionari insa, oricare ar fi genul filmului, iar de aceasta data a fost AS ABOVE, SO BELOW, in traducere Precum in cer, asa si pe pamant, distribuit in Romania de RO Image. Despre John Erick Dowdle, regizorul american al filmului, stim ca este scenarist, producator, actor, cameraman si …devreme acasa. Clar genul lui predilect este filmul de groaza si spre edificare mentionez inca vreo cateva pelicule : Devil / Demon (2010), Quarantine / Carantina (2008)sau Full Moon Rising (1996) , in fapt prima lui productie.
Vreau sa va vorbesc despre cea mai noua productie a regizorului Dan Pita- Kyra, Kyralina- pe care am vazut-o la premiera de gala, intr-o sala plina de personalitati, familii si oameni de cultura. Stiam ca face acest film inca de la lansarea precedentului “Ceva bun de la viata” -pelicula pe nedrept trecuta cu vederea, despre care am vorbit elogios la vremea respectiva. Scenariu fresh, personaje bine conturate si bine jucate, actiune si inefabil intr-o poveste a zilelor noastre careia nu ii lipsesc accentele parodice, si nici cele dramatice.
