poster-the-martian-680Dacă ar fi să mă întrebaţi pe mine, filmul acesta ar fi trebuit să fie lansat pe 4 iulie, într-atât de american în esenţa lui este, de infuzat cu toate valorile pe care acest popor –relativ tânăr- a ştiut nu doar să le promoveze, dar să se şi sprijine în susţinerea identităţii proprii. Filmul, deşi are un regizor ilustru, nu se ridică la nivelul altor producţii semnate Ridley Scott, dar nici nu alunecă pe panta facilităţii. Numai că subiectul este puţin schematic (mă rog, e o ecranizare, aşa că ar putea da vina pe autorul cărţii, Andy Weir!) şi îi lipseşte imaginea fascinantă a lui Cuaron din Gravity, sau plot-ul alambicat şi spectaculos din Interstellar. Dar ne place, fără îndoială, nu doar pentru că îl vedem pe Matt Damon într-un rol care ar fi putut fi un Cast Away pe Marte, dacă n-ar fi avut inserturile cu strădaniile terestre ale celor de la NASA. Şi sincer, oricât îmi place mie Matt, trebuie să recunoaşteţi că Tom Hanks este pe un alt palier al măiestriei actoriceşti.

Ce ne propune însă Marţianul nu doar ca să ne aducă în sălile de cinema, dar  să ne şi facă să ne aducem aminte de film mult dupa ce îl vom fi vazut? Păi..lecţia aceea general valabilă conform căreia pierde doar cel care capotează, care renunţă la credinţă, la speranţă. Să fii un învingător nu e la îndemâna oricui, şi ai nevoie de înzestrări native, de caracter, de forţă, şi mai presus de orice, de umor. Dealtfel, printre cele trei reguli fundamentale ale existenţei, alături de paradox şi schimbare , nu întâmplător stă UMORUL, cu forma lui superioară- autoironia. Dacă îl înţelegi şi îl practici, umorul îţi conferă totodată şi o mare putere. Aşa că monoloagele personajului abandonat pe Marte sunt suculente, nostime şi stenice, marcând starea lui interioară, echilibrul extraordinar care i-a salvat până în final viaţa. Dacă îi adăugăm şi o riguroasă formaţie ştiinţifică şi o inteligenţă aplicata, dublată de creativitate, avem biletul salvator care îl readuce pe Mark Watney pe Pământ, fapt care face întreaga planetă să jubileze într-un unison exemplar. Americană până în prăsele nu este numai lecţia de anduranţă, optimism, tenacitate şi inventivitate pe care ne-o serveşte astronautul eşuat, dar şi felul în care se coagulează echipe şi oameni în jurul unei idei- bazându-se pe valori morale şi principii. Nu e rău să ţi se servească lecţii de genul acesta, poveştile cu discurs motivaţional sunt până la urmă necesare, totul e să nu se exagereze într-atât încât să devină stânjenitor, iar Ridley Scott nu pică în această greşeală, păstrând echilibrul , aşa cum era de aşteptat de la un regizor de talia lui. Să nu uităm că el a regizat două dintre cele mai cunoscute filme SF ale tuturor timpurilor- The Alien şi Blade Runner.

martian-gallery11Filmările au avut loc în Valea Lunii, în Iordania, un deşert cu privelişti superbe, făcut celebru de ofițerul britanic Thomas Edward Lawrence, poreclit „Lawrence of Arabia”, dar şi în Budapesta.

The Martian are şi o distribuţie interesantă de actori remarcabili: alături de Matt Damon evoluează Jessica Chastain- care sare aici direct din Interstellar, trecând prin strindbergianul rol Miss Julie , Kate Mara (sora mai mare a actriţei Rooney Mara), Kristen Wiig, Jeff Daniels, Chiwetel Ejiofor care nu mai e sclav ca în 12 years a slave- ci savant la NASA, Sean Bean pe care scenaristul nu-l iartă de trimiteri la Stăpânul Inelelor, Michael Peña pe care recent l-am văzut în Luis din Ant Man şi în sfârşit Sebastian Stan- constănţeanul care ne-a făcut mândri de Bucky din Captain America, de Josh din Ricky & The Flesh şi acum de prezenţa alături de atâtea nume mari ale ecranului american.

martian-g2m-aCred că una din principalele calităţi ale Marţianului lui Ridley Scott este tonul cu care se spune povestea şi care rămâne egal până la final, fără căderi în desuet sau melodramatic, într-o formulă magistral aleasă ca să ne dea un produs pe care – sincer- îmi este greu să îl încadrez ca gen. Sigur că este un SF, dar e şi destulă acţiune şi destul umor fără să fie însă comedie, evident e şi dramatic în multe secvenţe,are şi o latură epică evidentă, aşa că fiecare îl aşează unde crede de cuviinţă că se potriveşte mai bine. Coloana sonoră disco-retro este de senzaţie, ritmurile anilor 70-80 sprijinind de multe ori scenele de monolog, dându-le nu doar culoare, dar şi dinamism.

Vouă nu vă mai rămâne  aşadar decât să vă programaţi o întâlnire cu Marţianul lui Ridley Scott, cand veţi dori şi împreunăcu cine credeţi că va savura acest film interesant distribuit in România de Odeon Film.

Regizor: Ridley Scott

Scenariu: Drew Goddard, Andy Weir (autorul cărţii)

Cu: Matt Damon, Jessica Chastain, Kristen Wiig, Jeff Daniels, Michael Peña, Sean Bean, Kate Mara, Sebastian Stan, Chiwetel Ejiofor, Mackenzie Davis, Donald Glover, Aksel Hennie

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s