Mă bucur nespus când un film mă ia prin surprindere şi se vădeşte cu mult mai mult decât mă aşteptam: e o surpriză şi o uimire pe care le primesc întotdeauna cu entuziasm, căci nu sunt foarte dese ocaziile în care mi se întâmplă aşa ceva.
Aşa că Serenity al lui Steven Knight e neaşteptat exact în acest fel- acelaşi pe care îl manageriau şi The Sixth Sense al lui Shyamalan sau Inception al lui Christopher Nolan, cu un touch de SF pe o canava de thriller cu implicații psihologice. Problema e că o bună bucată din film tinzi să crezi că e un deja vu, ceea ce are darul să îţi mărească substanțial satisfacţia atunci când constaţi că filmul este deosebit, aproape nimic din ceea ce crezi, gândeşti sau imaginezi nefiind conform cu acest scenariu scris de regizor.
Radiotopic 
