Seara a 2-a competitiei de lungmetraje
Iata-ne si in seara a doua a festivalului in care vom epuiza filmele inscrise in competitia de lungmetraje…sau ele pe noi!
Seara a 2-a competitiei de lungmetraje
Iata-ne si in seara a doua a festivalului in care vom epuiza filmele inscrise in competitia de lungmetraje…sau ele pe noi!
Ultima pelicula a primei seri de festival a fost una care ne-a regalat si s-a desfasurat sub egida titulaturii Maestri europeni ai ororii. S-a numit ALLELUIA si este semnata Fabrice Du Weltz, deja un reper al cinematografiei dark de pe batranul continent, desi au trecut doar 10 ani de la debutul cu Calvaire.
The Canal, filmul irlandezului Ivan Kavanagh a fost- de departe- preferatul meu de pana acum. Cu un scenariu care nu e chiar fresh, dar sub o bagheta regizorala ferma si inspirata, filmul are tensiunea intrinseca, balansul si credibilitatea unei pelicule de succes. Sigur ca avem si aici truisme, dar in mod clar dl Kavanagh are regia in ADN. Jocul actorilor, pe care –sincer-nu i-am mai vazut- a fost “revelant”, efectele speciale nespectaculoase, dar intr-atat de bine plasate, incat sa dea o cadenta interesanta peliculei, story-ul condus cu un crescendo care te face sa ignori locurile comune, intr-un cuvant un film care iti atrage atentia si prin inserturile vintage din arhivele reale ale unor cazuri celebre si tenebroase ale politiei. Un pic daca ar fi fortat mai mult scenariul , Ivan Kavanagh ar fi stors cam toata subsanta lui si nu ne-ar fi lasat impresia ca se putea mai mult. Oricum este vizibila experienta celor 5 lungmetraje si 10 scurtmetraje realizate deja, filmele lui castigand de fiecare data premii la toate prezentele in festivaluri, ceea ce imi intareste parerea ca mai e mult de vazut de la el si ca ne asteapta surprize spectaculoase de la regizorul aflat intr-o reala, vizibila si notabila crestere calitativa.
Aux Yeux Des Vivants/ Printre cei vii, filmul francez regizat bicefal de Alexandre Bustillo si Julien Maury nu mi-a comunicat mai nimic in afara scenelor de o violenta nejustificata, mesajul la vedere fiind acela al iubirii parentale in numele careia se pot face si orori, dar si acte de sacrificiu si bravura. In rest nimic de remarcat, scenariul fiind parca o compilatie din lecturle cinematografice clasice.
Prima seara a competitiei de lungmetraje a debutat cu filmul american At Devil’s Door in regia lui Nicholas McCarthy, care pastraza rigorile unui horror clasic uzitand toate truismele filmelor de gen, fara nici o inovatie, fara nici o voluta stilistica notabila. Previzibil, citibil cu lejeritate ca si story, are o interpretare ce nu iese din norma si nici nu prea ne sperie, ca sa fim sinceri, McCarthy părand sa nu fi evoluat prea mult de la The Pact, precedenta lui realizare, destul de bine primita de public.
Ziua 1
La Dracula Film ziua de festival se incheie dupa miezul noptii! Bazandu-ma pe faptul ca la cinema Patria au inceput scurtmetrajele si apoi filmele aniversare, m-am orientat spre competitia de lungmetraje ( Dracula Trophy) in cadrul careia am vazut ieri 3 filme: At Devil’s Door, Aux yeux des vivants si The Canal ! Inainte de a va prezenta impresiile lasate de peliculele din competitie, sa va mai spun cateva lucruri tentante despre oamenii si locurile din Brasov …..
Ziua Zero

-La ora 11 am plecat din Bucuresti spre Brasov, pe DN1 si, culmea, nu am intalnit soferi striviţi mintal pe tot traseul – am inceput cu dreptul…, ne mai nelinisteste doar intalnirea cu cel mai celebru vampir din toare timpurile…brrr…dar care –fata de astia care umbla dezlegati pe sosele, pare un mic copil!
Buna lume si popor, iata-ma la Dracula Film Horror & Fantasy Festival, care este in desfasurare aici la Brasov. Predestinat ca si Sighisoara evenimentelor legate de Dracula & company, Brasovul este un oras european civilizat, curat si frumos, cu oameni pe masura. Sa revenim la festival: seara de deschidere a apartinut organizatorilor –care au pregatit in tema sala si foierul teatrulului Sica Alexandrescu, si distribuitorului RoImage –care ne-a facut o dubla surpriza: proiectia in avanpremiera nationala a filmului Dracula Untold, si un ID pe care Luke Evans – Dracula himself- l-a filmat special pentru festival. Frumos!
Filmul despre care vă voi vorbi poate fi văzut la TV 1000 şi ne prilejuieşte o întâlnire cu David Fincher, un regizor mereu surprinzător, cu clasă, care ştie să aleagă cele mai neaşteptate scenarii şi să le transpună magistral pe peliculă, cu un dozaj, o ştiinţă a gros planului şi o cadenţă de mare cineast.
Am tot stat sa ma gandesc de ce ii zice filmului astuia asa? Ce sa fie egalizatorul asta si ce legatura are cu subiectul si cu personajul complicat pe care il joaca Denzel ..si in finalul vizionarii am ajuns la raspuns; nu am avut o epifanie, ci mi s-a cladit pur si simplu ideea in mental, pas cu pas si imagine cu imagine.