Radiotopic

De mult nu am mai văzut o comedie care să mă amuze, care să rimeze cu filosofia mea de viață și să fie adorabilă în modul cel mai direct și accesibil, precum această producție regizată de Nancy Meyers. E adevărat că are o distribuție super și că Robert  DeNiro ne mai surprinde înca o dată cu fețele lui cu grimase caraghioase, ca Anne Hathaway a evoluat de mult la roluri complexe sau de compoziție (Les Miserables, Love & Other Drugs, Passengers, Interstellar ) și ca Rene Russo –oricât ar îmbătrâni rămâne o siluetă de catwalk. Si tot adevărat e că scenariul nu este unul care strălucește, găselnița de senzație fiind programul social care îi reinserează pe pensionari și le redă pofta de viață aducându-i iar la serviciu. În rest, același story din care aflăm – a mia oară – ce anume este mai important în viață (adică familia), ce se întâmplă atunci când ești workoholic (pierzi în planul principal ), care sunt valorile adevărate care trebuie să prevaleze (în nici un caz slujba!) și că dacă n-ai un bătrân, ai face bine să îți cauți unul de urgență. Așadar nimic nou sub soare! Și merită atunci să vedem filmul acesta? Răspicat  spun DA, de tot atâtea ori cât e nevoie să înțelegeți că nu e niciodată de ajuns să ni se amintească lucrurile esențiale pe care- în goana noastră nebună după diverse tipare de succes-  le uităm sau le abandonăm vremelnic sau definitiv. (mai mult…)