The Big ShortafisÎn unele seri am bucuria de a merge la vizionari  împreună cu domnul Tudor Caranfil, iar fiecare discuție pe care o avem este pe teme de cinematografie sau experiențe de viață (aici avantaj el, pentru că a fost trecut prin multe)! Înainte de vizionarea filmului distribuit de Ro Image 2000-Big Short- îmi spunea că o persoană, pe care el o consideră de încredere, i-a mărturisit că filmul e bun, dar mult prea aglomerat de termeni financiari, folosiți de bănci, companii de rating sau agenții de evaluare. Și cum multe din previziunile lui s-au adeverit, mă gândeam că și de data asta va avea dreptate. Mă bucur însă că nu a fost așa! Deși sunt multe combinații lingvistice de specialitate (evident, financiară) care apar în dialogurile din film, ele sunt explicate mult mai hazliu decât in emisiunile lui Moise Guran. De exemplu, obligaţiunile artificiale garantate cu creanţe (synthetic C.D.O) sunt decodate de către Selena Gomez pe înțelesul tuturor, iar celebrul chef şi realizator tv american Anthony Bourdain compară o afacere financiară cu o supă de pește veche de trei zile. Așadar plicticoasele chestii financiare pot avea o latură umoristică, dacă sunt explicate, cum zice românul, ca la prost. La fel se întâmplă și în prezentarea cu ajutorul jocului Jenga a rating-urilor de la B la AAA, da da, acele rating-uri care au reprezentat unul dintre cele mai puternice bastioane în fața oricărei crize financiare și economice. Dar cum stă treaba cu creditele subprime? E cinic demonstrat (dar tot pe înțelesul muritorului de rând) cum sunt acordate aceste credite. Cum? Păi, atâta timp cât sunt imigranți în statele foarte bine dezvoltate sau persoane cu un istoric prost de rambursare, vor exista aceste credite, deoarece este singura lor soluție, iar ratele dobânzilor pentru creditele subprime sunt mult mai mari decât ratele unor credite asemănătoare în condiții normale.

Iar credit default swap-ul, adică asigurarea contra încetării plăţii la credite (un fel de pun pariu că banca o să falimenteze?), pare să fie, după cum reiese din film, singura șansă de a împiedica falimentarea unei instituții financiare , bașca ieșitul pe mare plus pentru un manager de fonduri speculative după prăbușirea mai multor bănci.

Acum că am lămurit cât de cât cum stă treaba cu termenii strecurați în scenariu, care dacă nu erau explicați, ar fi însemnat că Adam McKay a facut un documentar, mă bucur că scenaristul, actorul, comedianul și regizorul s-a înhămat la un prim film orientat spre dramă. Spun asta pentru că mă așteptam de la el numai la comedii și bineînțeles la actorul lui fetiș- Will Ferrell. Și uite ce a făcut minunatul: a realizat un film bazat pe fapte reale și a renunțat, deocamdată, la prestațiile domnului Ferrell.

Bale-The-Big-ShortȘi nu mă așteptam la așa un rezultat, așa cum nu m-am așteptat la așa o criză bancară, cum a fost cea din 2008, deși am lucrat în presă (e drept, nu în cea financiară) și nici nu sunt vreun înapoiat mintal. Nu m-am așteptat nici eu să existe atâta hoție și până la nivel de guvern. Nu m-am așteptat nici la absența pedepselor pentru fraudele financiare comise de managerii din sistemul american. Ba mai mult, am aflat după vizionare de decizia Congresului American de acordare a unui pachet de salvare de 700 de miliarde de dolari, bani proveniți de unde? Exact, din taxele plătite de bizoni, pardon, de cetățenii sărmani, corecți și docili. Aceiași ca și la noi, care merg de pe 3, 4 sau 5 ianuarie să-și plătească taxele și impozitele, pentru a fi la zi!!!

Tot în acea perioadă Islanda condamna 26 de persoane vinovate  pentru evenimentele ce au dus la grava criză financiară, acestea primind pedepse cuprinse între doi şi cinci ani, ajungând la un total de 74 de ani de detenţie. În plus, au fost introduse forme de control asupra valutei, au fost lăsate băncile să se prăbuşească, au fost acordate ajutoare oamenilor şi nu fost introduse măsuri de austeritate, aşa cum au făcut alte state europene.

Nu știam nici că agențiile de rating Standard & Poor’s și Moody erau cumpărate și instrumentate de către bancheri și că ele erau primele care trebuiau să tragă un semnal de alarmă! Dar se pare că unii investitori nu au fost atât de tălâmbi, chiar dacă erau considerați aiuriți și au încercat să salveze, ceea ce s-ar mai fi putut salva, chiar dacă și ei făceau parte din sistemul otrăvit. În 2010 aceste figuri au fost prinse în cartea lui Michael Lewis – The Big Short- iar anul trecut compania de producție a lui Brad Pitt a acceptat să realizeze filmul. Conform declarației actorului, ”aceste lucruri trebuiau să fie spuse, pentru că nimic nu s-a schimbat.”

movies-the-big-short-castChristian Bale joacă rolul unui workaholic manager de fonduri speculative la Scion Capital, dar cu un background de medic, Steve Carell de la un fond de investiții este un Don Quijote care se bate cu morile monetare, Ryan Gosling e un șmecher de la Deutsche Bank care prinde schepsisul din prima, iar Brad Pitt intră în rolul lui Ben Rickert, un fost agent de bursă celebru pe Wall Street căzut în dizgrație, care ajută ”dezinteresat”doi provinciali întreprinzători și descurcăreți (e ceva să pleci de la 100 de mii de dolari din garaj și să ajungi în câțiva ani la 30 de milioane), care au descoperit și ei bula imobiliară. FIlmul este o lecție pentru spectator, subliniată prin adresări directe la cameră în momentele în care regizorul vrea să sublinieze ceva sau să ne întrebe dacă am înțeles, ca un profesor care își chestionează elevii care se uită câteodată mai tâmp la cel de la catedră. Se întâmplă să fim luați și puțintel mai dur, chiar de la început, cum e cazul lui Margot Robbie, care după ce ne explică sarcastic (din cadă) cum stă treaba cu creditul ipotecar cu risc ridicat, ne concediază scurt la finalul expunerii într-o manieră plictisită: “Got it? Good. Now fuck off.”

CadaPot să afirm fără tăgadă că este un film la care unii dintre voi veți plânge, dar veți și râde, iar după vizionare unii vor fi furioși sau indignați. La fel de bine pot spune că este un film educațional, care arată publicului larg ce au însemnat de fapt criza financiară și piața imobiliară americană și care au fost efectele lor asupra celorlalte state europene.

Regizor: Adam McKay

Scenariu: Charles Randolph, Adam McKay, Michael Lewis

Cu: Christian Bale, Steve Carell, Ryan Gosling, Rudy Eisenzopf, Casey Groves, Marisa Tomei, Jeremy Strong, Brad Pitt, Margot Robbie, Selena Gomez, John Magaro, Finn Wittrock, Melissa Leo

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s