The Cut poster

Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la evenimentele care au avut drept scop masacrarea sistematică a armenilor și nu intenţia de a-i deporta către „o nouă zonă de reşedinţă”, iar filmul regizorului german de origine turcă -Fatih Akin – prezintă o pagină mai mult sau mai puțin romanțată, din uriașul volum al tratamentelor aplicate de Imperiul Otoman cetățenilor armeni din anii 1915-1917. Proiecția lui de anul trecut  la Festivalul de film de la Veneția a stârnit proteste din partea extremiștilor, dar subiectul a fost primit cu interes, mai ales că acest capitol macabru nu a fost prezent în cinematografia mondială. Poate numai Atom Egoyan a mai încercat acum 13 ani cu Ararat, despre care regizorul spunea că este genul de film pe care îl poți face o singură dată în viață.

Revenind la Fatih Akin, el a declarat anul trecut că se gândește deja la un film care va avea ca subiect activitatea unui jurnalist turc de origine armeană – Hrant Dink, care a fost împușcat pe 19 ianuarie 2007, în fața redacției ziarului său bilingv Agos, din Istanbul. Acesta era un ziarist armean care năzuia la o Turcie în care toate minoritățile, etnice și religioase, să aibă aceleași drepturi și să-și exprime părerile fără nici o teamă. Acest vis l-a costat viața!

The-Cut-03

The Cut este un film intens, o cronică a suferințelor ființelor umane agresate de alte ființe umane, a durerii și suferinței pierderii celor dragi, a determinării și speranței de a reuni familia. Este o poveste tragică, așa cum au fost sute de mii, a pierderii insuportabile care îl face pe om să își depășească limitele, să rămână fidel principiilor, să nu își pervertească sub nici o formă spiritul și să învingă în cele din urmă! Și chiar dacă tragismul și ferocitatea unor scene nu pot să nu ne șocheze, finalul este unul înălțător, însuflețind povestea și făcându-l pe spectator să vibreze și să își pună întrebări: cum a fost posibilă exterminarea în masă a unei populații civilizate și harnice ca aceea a armenilor din Imperiul Otoman? Ce i-a făcut pe otomani să creadă că ”politica lor în privinţa armenilor este bătută în cuie şi că nimic nu nu îi poate convinge s-o schimbe”? Nu exista altă variantă de împăcare , chiar dacă oficialitățile de atunci declarau: ”Nu mai vrem armeni în Anatolia – nicăieri!”

The Cut

Imaginea este pe alocuri picturală, iar coloana sonoră acompaniază magistral povestea, punctand, potentand si marcand momentele importante, care vor deveni astfel memorabile vizual si auditiv, reprezentand un atu al acestei pelicule dramatice. Mă așteptam la așa ceva după ce am văzut că soundtrack-ul este compus de Alexander Hacke, cel care în 1980 s-a alăturat grupului german de muzică experimentală Einstürzende Neubauten (pentru amatorii de traduceri , construcții noi prăbușindu-se).

În film sunt scene de viol, execuții cu cuțitul (se cerea economie de gloanțe!), suferință inimaginabilă sau luptă pentru supraviețuire, iar pentru mulți privitori va fi greu de suportat. Și totuși filmul nu este unul macabru, ci unul realizat artistic. Filmările au avut loc în Cuba, Iordania, Malta, Canada și Germania, iar scenariul a fost scris de către regizor alături de un veteran scenarist – Mardik Martin –  care a lucrat alături de Martin Scorsese la Raging Bull și Mean Streets.

The Cut 2

Problema cea mai importantă pe care o pune această realizare cinematografică este cea a tăcerii părților implicate în acest masacru! Sau a încercărilor de a face uitate faptele petrecute, pe care oricum supraviețuitorii nu le vor putea uita niciodată!…Și așa îmi vin în minte cuvintele mamei din romanul Desculț al lui Zaharia Stancu: „Să nu uiți, Darie! Nimic să nu uiți!Să spui copiilor tăi și copiilor pe care-i vor avea copiii tăi! Auzi, Darie?”

De fiecare dată când oamenii care știu, care au avut părinți, frați, veri, prieteni sau bunici care au pierit în acele vremuri, vor vorbi despre cele întâmplate, de tot atâtea ori vor fi alții care vor pune întrebări, și mai ales- vor dori răspunsuri !

Eu am admirat curajul regizorului, așa- cu micile lui scăpări istorice, şi am privit cu respect modul în care a arătat că oameni buni sunt în orice tabără, că teroristul uneia este luptătorul pentru libertate al alteia!

Regizor: Fatih Akin

Scenariu: Fatih Akin, Mardik Martin

Cu: Tahar Rahim, Simon Abkarian, Makram J. Khoury, Hindi Zahra, Kevork Malikyan, Bartu Kucukcaglayan, Trine Dyrholm, Moritz Bleibtreu, Akin Gazi, George Georgiou, Arevik Martirossian, Arsinee Khanjian, Shubham Saraf, Dina Fakhoury, Zein Fakhoury, Jenia Jabaji, Numan Acar, Maja Remstedt, Anna Savva, Carlos Riveron, Carlos Calero, Lara Heller

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s