Trebuie să recunosc faptul că filmul a creat aşteptări, marchetizat fiind la sânge şi cu toate mingile servite de distribuţia frisonantă. Şi totuşi această peliculă ascunde un alt personaj deghizat în regizor, şi anume pe scenaristul creativ care este în fapt şi în primul rând David Koepp. Şi nu trebuie să mă credeţi pe cuvânt, prezint argumente imediat. A început să scrie prin 1990, dar s-a afirmat abia 3 ani mai tarziu cu Jurassic Park, apoi Mission Impossible, alt Jurassic, Spider Man, Panic Room, Indiana Jones si regatul craniului de cristal, Jack Ryan: Shadow Recruit și Snow White and the Huntsman2. Mie însă mi-a plăcut mai degrabă The Paper din 1994 cu Michael Keaton, Robert Duvall şi Glenn Close, în care o echipă de jurnalişti face echilibristică printre dilemele morale, familie şi articolul de Pulitzer care este “the ultimate goal” pentru orice breslaş al redacţiei.
Revenind la Mortdecai – un film după un scenariu pe care Koepp îl regizează doar, nu îl şi scrie – pot să vă spun că prinde toate clişeele şi stereotipiile aristocraţiei britanice într-un fel de policier-comedie-action movie, în care tuşele sunt îngroşate când grotesc, când hilar, într-o mişcare în cadru de-a dreptul browniană, care nu te lasă să scapi din poveste nici o clipă.
Aha, am zis poveste, dar mă feresc să dezvălui ceva, că să rămână intact incognito-ul scenariului, despre care pot să dezvalui-minimal- că implică furtul unui tablou celebru, contrabandă cu obiecte de artă, urmăriri, bătăi şi tot ce mai încape în acest univers trasat între reperele divulgate.
Totul este ridiculizat, satirizat în aşa măsură încât ai siguranța că ajungem la pamflet! Dar nu! Satira din Mortdecai nu devine nici o clipă violentă sau agresivă, păstrându-şi o notă de distincţie, un inefabil filigranat în dialogul savuros. În ceea ce mă priveste, acest dialog sprinţar, inteligent peste medie şi pigmentat cu umor tipic englezesc, este atuul principal al filmului.
Cât despre distribuţie, are nume mari în nişte partituri puţin cam strâmte, în care au fost înghesuite talente de excepţie. Aş începe cu Ewan McGregor, deşi nu el e cap de afiş, dar care –fară dubii – are un potenţial artistic fără limite, şi care aici, în rolul inspectorului Martland este subexploatat.
Johnny Depp îl interpretează pe lordul Charles Mortdecai, iar dacă nu ar fi fost tot un Jack Sparrow altfel cosmetizat, l-am fi aplaudat pentru această partitură până la epuizare. Din pacate pare să fie captiv încă în personajul celebrului pirat din Caraibe şi marcat de colaborarile cu Tim Burton, după cum am vazut şi în Into The Woods, unde joaca un lup dandy (ca să înţelegeţi – este chiar lupul din Scufiţa Roşie, dar pomădat, parfumat și îmbrăcat la patru ace). Oricum David Koepp are șanse să ajungă să îl dispute pe Depp cu Tim Burton (al cărui actor fetiș este), dacă luăm în calcul faptul că deja a mai facut un film cu el – în 2004, Secret Window, o adaptare după un roman al lui Stephen King.
Gwyneth Paltrow îşi afişează spectaculos cei 40 de ani şi este Lady Mortdecai, inteligentă, abilă şi manipulativă, geloasă şi posesivă, jucând un joc al aparenţelor care îi este până la urmă favorabil și nu ne pare rău că a fost preferată de producător în defavoarea lui Candice van Houten, care a fost prima alegere.
Mai apare într-un rol minimal (de miliardar colecționar de tablouri de contrabandă) şi Geff Goldblum, dar şi Olivia Munn, fiica nimfomană şi rapace a bogatului american.
Dar cel care a avut, fără îndoială, cel mai suculent rol al filmului este Paul Bettany – arma infailibilă şi umbra şturlubaticului Lord Mortdecai, valet, șofer , gardă de corp, consilier, asistent personal şi multe altele – pe care l-am remarcat în 2001 în A Beautiful Mind, doi ani mai târziu apare în Dogville unde este Tom Jr, pentru ca în rolul lui Silas din The Da Vinci Code să îmi devină clar că este un actor înzestrat, care – iată- are o excelentă partitură în registrul comic, deşi de obicei rolul predilect este cel de ”freak”. Cât despre colaborări, Paul este la cea de-a treia cu Johnny Depp, dupa Trancendence de anul trecut și The Tourist din 2010.
Aşadar dacă aţi aşteptat cu ardoare un alt film cu Johnny Depp şi vă place la nemurire cum joacă in Piraţii din Caraibe, mergeţi cu inima deschisă la Mortdecai. Mergeti oricum, că puţin umor englezesc nu strică niciunui român. Măcar să ne contaminăm şi să începem să dialogăm ca în Monty Python, nu doar ca în …Las Fierbinţi!
Regia: David Koepp
Scenariu: Eric Aronson, Kyril Bonfiglioli
Cu: Johnny Depp, Gwyneth Paltrow, Ewan McGregor, Paul Bettany, Olivia Munn, Jeff Goldblum, Paul Whitehouse
Radiotopic 