Decembrie încheie anul într-un ritm spectaculos la televiziunile din portofoliul Warner Bros. Discovery! Eurosport aduce în prim-plan adrenalina sporturilor de iarnă, iar Discovery vine cu sezoane din emisiunile îndrăgite, precum „Goana după aur”. La TLC se simte din plin magia sărbătorilor, odată cu premiera noului sezon „Harry Potter: Vrăjitorii în bucătărie”. Și cei mici au motive de bucurie: Cartoon Network pregătește episoade speciale din „Looniversitatea Micuților: Emoție de iarnă” și „Haideți, Tineri Titani!”, iar la Cartoonito continuă aventura cu episoade noi din „SuperThings: Rivalii orașului Kaboom – Puterea Kazoom”.
Filmul de animație THE KING OF KINGS/ ÎMPĂRATUL ÎMPĂRAȚILOR, inspirat dintr-o poveste de Charles Dickens, va fi prezentat pentru prima oară în București pe 6 decembrie, în prezența echipei de dublaj. Premiera de gală a filmului va avea loc în Cinema City Mega Mall, pe 6 decembrie, de la ora 12:00. Biletele pot fi achiziționate de pesite-ul Cinema City și de la casieriile Cinema City Mega Mall. Programul avanpremierelor care încep pe 6 decembrie, alături de lista cinematografelor, este disponibil pe site-ul distribuitorului și va fi actualizat constant:https://augustfilm.ro/imparatul-imparatilor/
THE KING OF KINGS/ ÎMPĂRATUL ÎMPĂRAȚILOR, debutul în lungmetraj al regizorului și scenaristului coreean Seong-Ho Jang, este un film de animație care combină narațiunea lui Charles Dickens cu o călătorie în universul credinței, văzută prin ochii unui copil, și ne invită să redescoperim puterea durabilă a speranței și a iubirii.
Din distribuția de voci fac parte Oscar Isaac, Kenneth Branagh, UmaThurman, Pierce Brosnan, Forest Whitaker, Sir Ben Kingsley, Mark Hamill, Roman Griffin Davis, James Arnold Taylor, Jim Cummings, Mick Wingert, alături de mulți alți actori.
Dublajul în limba română a fost realizat de Creative Lab Studios.Din distribuția de voci din România fac parte: Alecsandru Dunaev, Ionuț Grama, Maria Coman, Virgil Aioanei, Mihai Morar, Mircea Drâmbăreanu, Ilie Frasinescu, Elias Ferkin, Tomi Cristin, Silviu Mircescu și mulți alții.
Pentru invitații speciali, cântăreața de muzică bizantină Maria Coman și realizatorul de radio și televiziune Mihai Morar, experiența de dublaj a fost o mare bucurie.
„A fost o experiență minunată, m-am simțit parte din poveste, iar băieții de la Creative Lab Studios m-au ajutat foarte mult, m-au făcut să mă simt ca și cum aș face asta de foarte mult timp, deși pentru mine e prima dată când particip la dublajul unui film de animație. Rolul lui Catherine Dickens este special, ea este o femeie caldă, o mamă dedicată familiei, care intră în lumea imaginației micuțului pătruns de magia poveștii. Sper ca toți copiii care văd acest desen animat să înțeleagă esența poveștii și să rămână cu adevărat impresionați de povestea lui Iisus. Tot filmul m-a impresionat, am plâns pe întregul său parcurs, consider că producția este o capodoperă, și cred că va avea un impact foarte mare în sufletele oamenilor. ”, spune Maria Coman.Mai multe despre implicarea Mariei, în declarația video: https://youtu.be/XkJAbD3uV_M
„Îmi place faptul că Petru e ca noi toți, o combinație de frică și curaj, smerenie și îndoială. Secvența mea preferată e cea în care învățătorul Iisus se oferă să le spele apostolilor picioarele, iar Petru nu înțelege de ce face asta. Este actul de slujire și de smerenie suprem, și este exemplul pe care ni-l dă nouă Mântuitorul, de a avea grijă de aproapele nostru. Avem nevoie mai mult ca oricând de filmul ăsta, să-l arătăm copiilor noștri, fiindcă sărbătoarea Crăciunului nu este doar despre brad și cadouri, și n-ar fi fost nimic fără nașterea Mântuitorului. Când s-a născut Mântuitorul a început o lume nouă. Așa cum Dickens îi povestește fiului său viața Mântuitorului, e datoria noastră să le spunem și noi copiilor povestea poveștilor.”, a declarat Mihai Morar.
THE KING OF KINGS/ ÎMPĂRATUL ÎMPĂRAȚILOR, animația care istorisește într-un mod captivant povestea vieții lui Iisus Hristos, așa cum a încercat să o spună și povestitorul Charles Dickens pentru copiii săi în „The Life of Our Lord”/„Viața Domnului nostru”, se va regăsi în programul cinematografelor din țară din 12 decembrie, atât în varianta originală, cât și în varianta dublată, distribuit de Light Distribution, cu sprijinul August Film.
Un film special, a cărui temă principală este iubirea, THE KING OF KINGS/ ÎMPĂRATUL ÎMPĂRAȚILOR pornește de la un moment de bucurie în familie. În preajma Crăciunului, un tată transformă timpul dedicat poveștii de seară pentru fiul său într-o aventură emoționantă, purtându-l într-o călătorie imaginară care le va schimba viețile.
Dezvoltat pe parcursul a zece ani de casa de animație sud-coreeană MOFAC, filmul lui Seong-Ho Jang (unul din cei mai cunoscuți specialiști în efecte vizuale din lume) reprezintă o colaborare internațională de succes: animația a fost realizată de Animost Studio Vietnam, post-producția la SunJive Studios în Adelaide, Australia, vocile provin din SUA și Marea Britanie. Filmul este distribuit publicului internațional prin intermediul Angel Studios.
Poziționează în topul producțiilor coreene cu succes global, THE KING OF KINGS/ ÎMPĂRATUL ÎMPĂRAȚILOR este în prezent cea mai populară animație cu temă biblică.
LIGHT DISTRIBUTION este o nouă casă de distribuție dedicată filmelor și proiectelor media inspiraționale, în acord cu valorile creștine precum speranța și iubirea. În 2025, cu ocazia sărbătorilor Pascale, a adus pe marile ecrane din România serialul internațional fenomen „The Chosen”.
DESPRE AUGUST FILM
AUGUST FILM este o casă de distribuție de film de artă, care luat naștere din pasiunea pentru film îmbinată cu dorința de inspira spectatorii să urmărească povești care au potențialul de a face lumea un loc mai bun. Printre titlurile distribuite se numără „Arhitecții Naturii” (regia Dan Dinu”; „Julie KeepsQuiet” (regia Leonardo van Dijl), „Etern” (regia UlaaSalim), „Horia” (regia Ana-Maria Comănescu), „Totem” (regia Lila Avilés), „Între Revoluții” (Regia Vlad Petri), „Castelul Crăiței” (regia Liviu Marghidan).
Dacă vrei un film care să te scoată din inerție, care să te arunce în labirintul propriilor frici și să te lovească, fără menajamente, de toți pereții ființei — atunci „Alpha” al Juliei Ducournau este exact această experiență. Nu o simplă vizionare, ci o transfuzie cinematografică, un film care pulsează, respiră și sângerează în fața privitorului.
Există filme care fug de trecutul lor și filme care îl înfruntă cu un zâmbet ironic. The Running Man al lui Edgar Wright aparține primei categorii – și totuși, în mod paradoxal, nu încetează să ne reamintească de versiunea primordială.
T.R.I.B.E. Films anunță lansarea în România a unuia dintre cele mai importante filme americane ale anului: „NUREMBERG”, un proiect cinematografic remarcabil care aduce pe ecran o perspectivă complexă despre un moment marcant din istoria modernă.
KING OF KINGS, cea mai populară animație cu temă biblică și cel mai bine vândută producție coreeană din SUA, ajunge în luna decembrie în România, cu titlul localizat ÎMPĂRATUL ÎMPĂRAȚILOR.
„Cea mai importantă poveste spusă vreodată” se vede în KING OF KINGS/ ÎMPĂRATUL ÎMPĂRAȚILOR,film al cărui titlu în limba română evocă atât semnificația religioasă, cât și întreaga alură de basm a abordării cinematice.
Pâinea noastră cea de toate zilele, O voce din depărtare, Cazul Inginerului Ursu și Jurnalul familiei -escu vor putea fi vizionate online gratuit
Șerban Georgescu se numără printre cei mai riguroși, meticuloși și inventivi regizori de film documentar din România. Cei 25 de ani de experiență și dedicare pentru acest gen își pun amprenta pe ecran în fiecare minut al documentarelor produse și lansate de Kolectiv Film. De la expediții pe Everest, la drame cotidiene din satele românești și până la eroi uitați sau nenumiți, filmele regizorului Șerban Georgescu pun în lumină fațete adesea ignorate ale vieții românеști.
Într-un moment în care horrorul independent pare să fi epuizat toate unghiurile posibile de abordare — camera fixă, found footage, trauma domestică ca substitut pentru groază —, Ben Leonberg vine cu ceva ce ar putea suna, pe hârtie, ca o glumă de scenarist beat: un film de groază văzut din perspectiva unui câine. Doar că Băiatul Bun (titlu original: Good Boy) nu e nici parodie, nici experiment postmodern. Este, în mod surprinzător, un film cu o inimă sinceră, ba chiar duios în felul lui, care ia în serios atât spaimele, cât și privirea protagonistului său patruped.
În centrul filmului, Todd (Shane Jensen) — un bărbat bolnav, retras într-o cabană „blestemată” din pădure — devine obiectul unei amenințări spectrale. Însă adevăratul subiect este Indy, câinele său, și modul în care lumea (umană, naturală, supranaturală) se reconfigurează prin ochii lui. Leonberg — care îl filmează pe propriul său câine, un Nova Scotia Duck Tolling Retriever pe nume Indy — pare să știe exact ce face: ochii animalului sunt, simultan, un instrument de empatie și un abis în care privirea spectatorului se pierde. cea mai mică și, poate, cea mai subtilă dintre rasele de retrieveri, crescută pentru un tip de vânătoare care se bazează pe seducție, nu pe forță.
“Tolling-ul” din numele său vine de la verbul englezesc to toll, adică “a ademeni”: în vânătoare, Toller-ul se joacă și aleargă pe malul apei pentru a stârni curiozitatea rațelor, făcându-le să se apropie — o mică manipulare naturală, o strategie vizuală. E un detaliu istoric care pare să se reflecte ironic și în filmul lui Leonberg: Băiatul Bun funcționează la rândul lui ca un exercițiu de “tolling” cinematografic, atrăgând privirea spectatorului prin inocența unui câine, doar pentru a-l arunca, brusc, într-o stare de neliniște și groază.
Rasa aceasta, cu blană arămie și ochi care par mereu în pragul unei întrebări, a fost dezvoltată în secolul al XIX-lea în Nova Scotia, probabil din încrucișări între Labrador, Spaniel de Apă, Setter, Collie și poate Golden Retriever. De aici și amestecul de calități contradictorii: curaj și fragilitate, disciplină și impuls ludic. Indy, în film, le are pe toate. E, simultan, un câine dresat exemplar și un actor natural, un animal care se mișcă prin lume cu acea grație neștiută pe care oamenii încearcă s-o imite prin regie.
Unul dintre cele mai frumoase lucruri din Băiatul Bun este felul în care regizorul refuză să „umanizeze” excesiv câinele. Nu avem monolog interior, nu avem gesturi „drăguțe” forțate. În schimb, avem tăceri, scâncete, unghiuri joase care transformă spațiul casei într-un teritoriu incomensurabil, aproape labirintic. Când Leonberg montează o sperietură folosindu-se de reflexia unei figuri malefice în ochiul lui Indy, nu e doar o demonstrație de virtuozitate vizuală, ci o mică revelație despre cinema: imaginea ca oglindă a fricii.
Filmul conține și scene mai dure, în care câinele este legat, bruftuluit, împins — momente greu de privit, tocmai pentru că Leonberg nu le filmează cu detașare, ci cu o cruzime realistă, care nu pare să caute spectacolul, ci empatia. Aici se joacă totul: cât poți îndura să vezi un animal suferind înainte ca filmul să devină, pentru tine, de nesuportat?
Firește, filmul are și momentele lui de ezitare — unele secvențe alunecă în confuzie senzorială, nu mereu intenționată. Leonberg întinde coarda subiectivității canine până aproape de rupere: visul, halucinația, percepția distorsionată de miros și sunet se amestecă într-un flux dens, greu de urmărit. Dar poate tocmai în această incertitudine stă forța filmului. Nu știm dacă vedem un blestem real sau doar felul în care un câine percepe degradarea fizică și mentală a stăpânului său.
Într-un cinema saturat de CGI-uri și de spaime algoritmizate, Băiatul Bun e un mic miracol de austeritate. Totul e redus la esență: un om, un câine, o casă și o prezență care s-ar putea să nu existe. Și, în centrul acestei austerități, o interpretare care — trebuie spus — rivalizează cu cele mai bune performanțe actoricești non-umane din ultimul deceniu. Indy (câinele actor) joacă cu o concentrare care rupe bariera dintre „animal dresat” și „personaj de cinema”.
Ben Leonberg debutează cu un film care e, simultan, horror, poem de fidelitate și eseu despre percepție. Nu e un film „mare”, dar e unul care se simte viu, tulburător, aproape inadecvat de sincer. Iar când, în ultimul cadru, Indy privește în gol — nu știm dacă spre spirit, moarte sau pur și simplu spre o lume pe care nu o mai înțelege —, Leonberg pare să ne spună că ochii unui câine pot fi cel mai onest ecran pe care îl avem.
Eşti, sau nu eşti gamer – mergi la TRON: Ares, cel mai nou film semnat de Joachim Rønning. Cu acţiune intens coregrafiată, CGI spectaculos, un soundtrack electrizant şi o distribuţie de top – Gillian Anderson, Jeff Bridges şi Jared Leto, minunat în tot ce face – filmul propune o experienţă cinematografică în care tehnologia devine o formă de poezie. Este al treilea capitol al francizei, după Tron (1982) şi Tron: Legacy (2010), şi marchează, la patruzeci de ani de la primul film, o revenire spectaculoasă a lumii „Grid-ului”, acel univers digital care a schimbat pentru totdeauna modul în care privim imaginea generată pe ecran.
Într-o epocă în care cinemaul pendulează adesea între spectacol vizual grandios și introspecție intimistă, O călătorie însemnată, îndrăzneață și încântătoare se distinge printr-o sinteză rar întâlnită: frumusețea poveștii clasice a inițierii este reîmprospătată prin curaj estetic și un farmec ce rezonează cu sensibilitatea contemporană.
Radiotopic 