„There are two ways a man can be rich in this world. He can have a lot of money, or he can have a lot of friends. But he cannot have both.”
După titlul filmului, vă dați seama că este despre o răpire și nu a orișicui, ci a magnatului olandez al berii, Freddy Heineken! Cum a fost ea pusă la cale e mai puțin interesant din puncul de vedere al realizatorilor, dar nu și din punctul meu… 35 milioane de guldeni olandezi ( aproximativ 16 milioane euro) este cea mai mare recompensă cerută vreodată și plătită pentru o personă fizică. Așadar erau subiecte extrem de interesante pentru a face un film remarcabil, mai ales că distribuția este una bine aleasă. Dar cu un scenariu plin de detalii nefolositoare și cu o imagine plină de cadre inutile, filmul nu putea fi un succes de casă, ci unul doar acceptabil.
Povestea răpirii este prezentată din punctul de vedere al răufăcătorilor într-o manieră rece și fără pic de umor. Acțiunile dintre personaje se derulează haotic și fără nici un fel de logică, iar coloana sonoră lipsește, mai ales în momentele în care ar fi trebuit să suțină punctele culminante. Suspansul este un alt element absent, mai ales că finalul filmului este unul știut. Iar regizorului i-au scăpat lucrurile de sub control, lăsând actorii să fie filmați în peisaj olandez, dar să joace precum niște adevărați ”hooligans”. Scena răpirii este una anodină (când ar fi trebuit să fie cea mai tare din film!), iar acțiunea derulată până în momentul primirii recompensei este diluată.
Anthony Hopkins însă este magistral cum numai el poate fi! Ar putea juca și singur sau cu oricine altcineva și tot ar duce filmul -ca o locomotivă perfect calibrată! Jim Sturgess își dă toată silința să fie un lider al găștii de hoți, în schimb ceilalți actori se prezintă cu minimă rezistență și par si ușor plictisiti, ca și cum s-ar întreba la unison: când, mama naibii, se vor încheia filmările?
În realitate pregătirile pentru răpire au durat doi ani, unul dintre participanți – Willem Holleeder, supranumit „Nasul” – este în prezent acuzat în mai multe cazuri de asasinat la comandă, asta după ce a ispășit condamnarea în cazul Heineken! Cel care a fost capul răutăților – Cor van Hout – a fost omorât în 2004 – și se pare că tot bunul lui prieten Willem a fost implicat.
E posibil ca această acțiune să fi fost pusă la cale de niște oameni inteligenți, mai ales că încă nu se știe cine a sesizat poliția și pe ce dovezi s-au declanșat operațiunile de depistare a infractorilor.
Așadar Kidnapping Mr. Heineken este un film care promite mult și care are toate atuurile, dar pe care ,din păcate, regizorul nu a reușit să le valorifice.
Regizor: Daniel Alfredson
Scenariu: William Brookfield, Peter R. de Vries
Cu: Yolanthe Cabau, Sam Worthington, Jim Sturgess, Anthony Hopkins, Ryan Kwanten, David Dencik
Radiotopic 