Credeți-mă că „navetistul” ăsta regizat de spaniolul Jaume Collet-Serra e mai bine-n rol decât Taken-urile alea, cu fata lui Taken răpită şi salvată, sau nevasta lui Taken pe care o recuperează devastând un oraş! Dar eu pe Liam Neeson aș vrea să îl văd jucând în roluri „mari” precum cel al preotului Vallon din Gangs of New York (deși aici Daniel Day Lewis e „tata lor”), Valjean din Les Miserables, Ottway din The Gray sau chiar doctorul Jerome din Nell, unde era alături de cea care urma să îi devină sotie -regretata Natasha Richardson, fiica actriței Vanessa Redgrave și a regizorului Tony Richardson! Căci Liam este un actor special, un irlandez cât casa-are 1,93- 65 de ani și încă-i șade bine, are talent cu carul, voce de bubuie difuzoarele, așa că, gata cu agentul ăsta, că vorba aia: joci, nu joci, vremea actoriei trece!
De aceea spun că rolul lui lui Liam din Navetistul, pigmentat cu scurtele apariții ale enigmaticei Vera Farmiga –dragă îmi mai este de la Closer to the Moon!- la care adaugăm maniera de filmare a lui Jaume Collet-Serra ( “Unknown,” “Non-Stop,” “Run All Night”), plus încontrările cu ceilalți navetiști, care joacă popa prostu’ ( pe bani!), ascultă muzică, lucrează pe laptop, vorbesc ori se zgaiesc in telefon, fac din acest action un film de vazut, dar nu antologic- pe îl uiți repejor ca sa faci loc altor filme.
O notă bună este faptul că deşi mai toată filmarea se petrece într-un tren, asta nu ne plictiseşte, pentru că este destulă acţiune care să suplinească schimbarea decorului şi avem şi ceva mister care induce un suspans care ne ţine în chingi cu mintea activă- ca să ne dăm cu „presupusu” : care e martorul, care e ucigaşul, care-s turnătorii, cine e “creierul”. Şi uite aşa, cu o alergare prin vagoane, cu o bătaie-două, cu nişte împuşcături şi victime pitite prin cotloane- trece timpul şi am mai văzut un action numai bun când nu avem chef de ceva problematizant.
Efectele sunt acceptabile, până în momentul în care cineva a dat cu bâtoiul în baltă când a hotărât să deraieze trenul. Putem să vă atingem, domnilor scenariști? Exact ca în bancul cu pricina…Nici în Fast and Furious n-am văzut asemenea scenă…ba da, am văzut, dar ați prins ideea, nu-i așa?
M-am uimit când am văzut ce civilizat se procedează cu navetiştii care nu au abonament şi pun cotorul biletului într-o fantă din scaunul pasagerilor, iar „nașii” nu îi mai deranjează și am avut o reală satisfacţie că toti controlorii ăştia au atâta „putere” în trenul lor încat, dacă ești suspect , pot să îți percheziționeze şi papornița, bitch!
Și mi-a mai făcut plăcere că l-am revăzut pe Jonathan Banks, șmecherul care le aranjează pe toate în Breaking Bad, dar m-am întristat rapid când am constatat că are numai 5 replici de spus. Foarte bine în roluri – care din păcate au fost mici- Elizabeth McGovern ( minunata din Once Upon a Time in America!!) si Sam Neil- un actor care nu ratează nici o ocazie ca să joace, fie ca e o partitura de anvergură, fie că nu.
Apropos de replici…
Replici memorabile: “What kind of person are you?” ( spusă de Vera Farmiga cu ochii ei lăcrimoşi şi albaştri de puppy)
”If the train dont kill me, the people will!” ( îi aparţine ”lu’ naşu’”)
Regizor: Jaume Collet-Serra
Scenariu: Byron Willinger, Philip de Blasi, Ryan Engle
Stars: Liam Neeson, Vera Farmiga, Patrick Wilson, Elizabeth McGovern, Sam Neill, Clara Lago, Jonathan Banks