Mă aşteptam la mult de la Danny Boyle, fără însă să intuiesc cum va centra un scenariu atât de dificil şi sensibil precum acesta care îl are ca personaj principal pe Steve Jobs, totul pornind de la ecranizarea biografiei omonime a fondatorului Apple. Walter Isaacson (fost redactor şef al revistei Times și director general al CNN, dar și CEO-ul Institutului Aspen) a realizat peste 40 de interviuri, timp de doi ani, cu Jobs, și a discutat cu peste o sută de persoane din anturajul acestuia. Așa că biografia a ajuns bestseller înainte de a fi publicată!
Producător şi regizor cu o intuiţie senzaţională a sensului în care trebuie să curgă filmul, cu o minte imaginativă ce duce totul la extrem (scenariu, dialog, scene, imagine, tot!), Danny Boyle stoarce substanţa cinematografică până la ultima picătură, aşa încât noi, cei care vedem filmul, suntem târâţi de emoţiile noastre către finalul care ne lasă epuizaţi, fericiţi, satisfăcuţi. E de ajuns să vă reamintiţi Trainspotting – pe care, la vremea lui, l-am privit halucinată, deşi îmi rănea retina şi îmi bulversa simţurile- sau de Slumdog Millionaire – care ne-a zăpăcit pe toţi cu punerea în “scenă” şi cu înlănţuirile, sincronicităţile şi sincretismele lui fabuloase- care, de altfel, au măturat toate premiile anului 2008: 8 adjudecate din 10 nominalizări la Oscar + 7 premii din 9 nominalizări la Bafta – ca să le amintesc doar pe cele mai râvnite. Aşa că –fără îndoială –strâns în chingi de faptul că subiectul/personajul sunt unele “delicate”, Boyle sublimează şi umanizează acolo unde –spre exemplu- versiunea mult mai tânărului şi neexperimentatului Joshua Michael Stern din 2013, ne livra o simplă peliculă inspiraţională despre un personaj care a schimbat radical lumea , trasând noi direcţii de forţă în tehnologie.
Nici interpretarea lui Ashton Kutcher nu se poate compara cu ceea ce ne dă acum Michael Fassbender! Şi dacă mai aveam vreun dubiu după excepţionalul Macbeth pe care l-a făcut tot anul acesta – acum e sigur că dl Fassbender joacă deja în liga actorilor de calibru, cei care vin din urmă să ocupe locurile pe care – la un moment dat- monștrii sacri le vor lăsa libere. Personajul pe care îl creează aici este de o acurateţe a jocului excepţională, iar farmecul lui unul care se insinuează treptat, aşa că la final eşti gata înscris în fan club, cu admiraţia la purtător.
Din echipa de mare forţă pe care Boyle a distribuit-o în film mai face parte şi Kate Winslet – fermecătoare, talentată şi riguroasă în rol, cum o ştim, şi căreia îi descoperim deja ridurile din colţul ochilor- dar unele pe care ştie să le poarte într-un mod natural , respirând o vulnerabilitate şi o delicateţe aproape incompatibile cu personajul Joanna Hoffman, fosta șefă de marketing de la Macintosh.
Seth Rogen este Steve Wozniak, cofondator Apple, un rol de mică întindere, dar de care se achită perfect, în timp ce Jeff Daniels îl joacă pe John Sculley, fost CEO la Apple- o partitură complexă care îi prilejuieşte o desfăşurare de măiestrie actoricească ce îl pune în valoare excepţional pe cel căruia îi dă replica.
Construcţia filmului pare la prima vedere simplă, dar ne zmuceşte încoace şi în colo cu întreţeserea planurilor temporale, care nu se succed secvenţial cum ne-am aştepta, ci fuzionează dezvoltând un dialog paradoxal care importă în şi din trecut răspunsurile, şi până la urmă şi rezolvările unor dileme majore. Trecutul de la care se revendică şi viitorul -prind contur real şi expandează pe pereţi în imagini panoramice, atunci când Steve Jobs vorbeşte despre viziunile lui tehnologice, într-un fel halucinant şi intim totodată, iar noi ne simţim de parcă am plonja în subconştientul personajului, această volută de stil regizorală dând o notă distinctă scenelor respective. Decupajele din emisiuni, reclame, interviuri ale vremii adaugă şi ele o tuşă aparte, ancorează temporal şi măresc intensitatea luminii puse pe acest personaj fascinant, cu o minte de geniu, dar şi cu atitudini, trăiri şi reacţii paradoxale. Aparent de o luciditate insensibilă şi rece, Steve al lui Danny Boyle este inflexibil, tăios, dur, intransigent şi concentrat exclusiv pe muncă, pe creaţie, pe inovaţie, alergând prin propria viaţă într-un maraton fără sfârşit.
Dialogul este atât de tăios, de acut în modul în care se jonglează cu cuvintele, încât pare când o partidă de tenis între doi campioni, când un meci de scrimă , când o dispută în ring. Cadrele apropiate ne dezvăluie personajul cu tribulaţiile lui interioare şi abia acum băgăm de seamă cât este de expresiv şi de infinitezimal precis în mimică şi gest Michael Fassbender. Personal – mărturisesc, de azi sunt membră a fan clubului lui din România, şi nu e nici o glumă, ci doar o manifestare sinceră a admiraţiei pentru un actor foarte bun care are toate datele să devină excepţional. Asta cu condiţia să nu coboare ştacheta până în momentul în care va fi (sper!) într-atât de mare, încât să îşi poată permite să joace orice rol.
Aşa că mergeţi la acest biopic, adus în România de Ro Image, ce propune o versiune care idealizează personajul Steve Jobs, dar care este într-atât de captivant sub forma aceasta, încât vă va cuceri cu siguranţă.
Regizor: Danny Boyle
Scenariu: Aaron Sorkin, Walter Isaacson (carte)
Cu: Michael Fassbender, Kate Winslet, Seth Rogen, Jeff Daniels, Michael Stuhlbarg, Katherine Waterston, Perla Haney-Jardine, Ripley Sobo, Makenzie Moss, Sarah Snook, Adam Shapiro, John Steen
Radiotopic 