Chiar de la titlu ne dăm seama că ni se pregăteşte ceva “complicat”, creativitatea perifrastică bessoniană fiind capabilă să dea de furcă oricui nu poate să proceseze în ritmul pe care el îl propune; căci Valerian şi oraşul celor o mie de planete devine un pretext pentru a zburda în arealul fără margini al imaginaţiei, unde totul este cu putinţă şi unde limitele sunt dinamitate pur şi simplu. (mai mult…)
