„Julie KeepsQuiet”/ „Julie nu vorbește”, debutul în lungmetraj al lui Leonardo van Dijl, câștigător a două premii în cadrul Semaine de la Critique la Cannes 2024 și nominalizat pentru LUX Audience Award 2024, intră în cinematografe pe 14 martie.Un portret intim și captivant despre o tânără atletă careîncearcă să facă față tuturor provocărilor, „Julie KeepsQuiet” este distribuit de AUGUST FILM. Prima proiecție în România a filmului va avea loc pe 10 martie, în București, la Cinema Elvire Popesco.
„Cleaner: Atentat la înălțime”, o poveste plină de suspans regizată de Martin Campbell („CasinoRoyale”, „The Protégé” „The Foreigner”, „Green Lantern”, „The Legend of Zorro”, „Vertical Limit”, „The Mask of Zorro”, „GoldenEye”) despre o încercare curajoasă de a opri un atentat al unui grup de ecoteroriști radicali, ajunge în cinematografele din România pe 5 martie.
De mult nu am mai fost în aşa măsură fermecată de un film, cum am fost de această nouă creaţia a lui Paolo Sorrentino, iar dacă ar fi să răspund repede la întrebarea “de ce?” n-aş putea pune ochiul pe altceva decât pe tot filmul- care îmi pare rotund, închegat, adânc, atmosferizat- ce mai- minunat în toate cele!
Dacă ne gândim că acelaşi James Mangold i-a dedicat un film lui Johnny Cash, nu este de mirare că o personalitate muzicală de calibrul lui Bob Dylan i-a atras atenţia. Şi este interesant şi ce perioadă a vieţii cantautorului a decupat în film, dar mai ales cum a făcut-o: reverenţios, aproape explicativ, apropiindu-se de personalitatea acestui atât de înzestrat poet, cu un acut simţ al realităţii şi al implicării.
Filmul„Jaful secolului”/ „Traffic”, regizat de Teodora Ana Mihai, scris de Cristian Mungiu, și inspirat de un caz real – spargerea comisă de un grup de români la muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012, va fi prezentat în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Rotterdam (IFFR), ediția 54 (30 ianuarie – 9 februarie). Proiecțiile vor avea loc pe 31 ianuarie, 1, 2 și 8 februarie) – primele trei proiecții beneficiind și de discuții cu publicul la care vor participa regizoarea Teodora Ana Mihai și o parte din membrii echipei olandeze.
„Semințele smochinului sacru” (The Seed of the Sacred Fig), cea mai recentă operă cinematografică a regizorului iranian Mohammad Rasoulof, este mai mult decât un film – este o confesiune, o mărturie viscerală despre suferință, rezistență și speranță într-un climat politic sufocant. Filmat în secret, cu riscuri incalculabile, filmul transcende granițele Iranului, transformându-se într-un strigăt universal pentru libertate.
Ce reprezintă acest simbol al smochinului sacru? Sugrumare și regenerare
Introducerea de la începutul filmului este despre smochinul sacru, un arbore care își răspândește semințele prin vânt sau prin păsările care îi consumă fructele, dar care își câștigă supraviețuirea strangulând copacii gazdă. Alegoria este izbitoare: smochinul devine o metaforă a violenței și suprimării dintr-o societate în care libertățile individuale sunt sacrificate în numele ordinii.
Titlul simbolizează însă și reversul medaliei: din semințele răspândite – chiar și în cele mai crude circumstanțe – se poate naște viață, o idee care rezonează profund cu povestea dramatică a protestelor din 2022, declanșate de moartea tragică a Mahsei Amini.
Mahsa Amini, cunoscută și ca Jina Amini, a fost o tânără kurdă de 22 de ani, originară din provincia Kurdistan, Iran. Povestea ei tragică a început în septembrie 2022, când a fost arestată la Teheran de către poliția morală iraniană pentru că ținuta ei ar fi încălcat normele islamice stricte privind purtarea hijab-ului. Potrivit autorităților, ea a suferit un „atac de cord” în detenție și a intrat în comă, dar familia ei și numeroase organizații pentru drepturile omului au acuzat poliția de tortură și maltratare, ceea ce i-a provocat moartea.
Decesul Mahsei Amini a reprezentat scânteia care a aprins proteste masive în Iran și în alte părți ale lumii. Sub sloganul „Femeie, viață, libertate” (în kurdă: Jin, Jiyan, Azadî), femeile au ieșit în stradă pentru a sfida regimul autoritar, protestând împotriva restricțiilor severe asupra libertăților personale, a codurilor vestimentare impuse și a discriminării de gen. Gesturi simbolice precum arderea hijab-urilor și tăierea părului au devenit acte de rezistență și solidaritate.
Protestele au căpătat rapid o dimensiune mai amplă, cerând reforme democratice și sfârșitul regimului condus de ayatollahul Ali Khamenei. Revolta a marcat un moment de cotitură în lupta pentru drepturile femeilor în Iran și a pus în lumina reflectoarelor o societate în fierbere, dornică de schimbare.
Povestea filmului are loc în 2022, în primele zile ale mișcării „Femeie, viață, libertate”, când revolta populară a prins contur după moartea tinerei kurde iraniene. Rasoulof explorează cu o finețe devastatoare întrebări fundamentale despre controlul asupra corpului, libertatea individuală și dilemele morale care domină viețile femeilor din Iranul contemporan. Scenele inițiale, ce surprind viața cotidiană într-o familie iraniană din clasa de mijloc, zugrăvesc un portret tăios al presiunilor sociale: hijab-ul devine nu doar un simbol religios, ci și o armură fragilă împotriva judecăților și persecuțiilor.
Filmul trece brusc de la o dramă intimă la un thriller captivant. În a doua jumătate, tempo-ul devine febril: urmăriri spectaculoase cu mașina, interogatorii brutale și momente de tensiune crescândă conduc spre un final care amintește de duelurile dintr-un western clasic. Rasoulof demonstrează o abilitate rară de a echilibra detaliile personale și frământările politice, creând o poveste care reflectă lupta pentru schimbare într-o societate care își sufocă propriii cetățeni.
Familia din film este un microcosmos al Iranului contemporan, cu conflicte intergeneraționale, frici adânc înrădăcinate și o nevoie disperată de reconciliere. Fiecare personaj poartă greutatea unui trecut încărcat de tradiții și decizii forțate, dar și germenii unei posibile eliberări.
Deși Rasoulof a părăsit Iranul în 2024, dragostea sa pentru țara natală pulsează în fiecare cadru al filmului. Întrebarea retorică a regizorului – „Vreau să stau în închisoare sau să mă alătur Iranului cultural care există dincolo de granițele sale?” – reflectă dilema unui artist exilat care nu poate rupe legătura cu rădăcinile sale. Filmul devine astfel o punte între Iranul geografic și cel cultural, între amintirea unei țări și speranța pentru viitorul ei.
„Semințele smochinului sacru” este un film care nu doar că tulbură, ci și provoacă la introspecție profundă. Este o operă cinematografică necesară, care își asumă riscul de a expune nedreptatea, dar care oferă și o licărire de speranță. Rasoulof nu doar că își denunță persecutorii, ci și celebrează reziliența spiritului uman în fața adversităților.
Ce se întâmplă când părinții tăi sunt Catherine Deneuve și Marcello Mastroianni, iar trecutul lor legendar îți umbrește prezentul? Chiara Mastroianni își dă seama că singura cale de a-și regăsi echilibrul este să devină… tatăl ei.
Transilvania Film anunță intrarea în cinematografe a filmului Limonov(r. Kirill Serebrennikov, Franța, 2024) care spune povestea scriitorului și politicianului rus Eduard Limonov (1943 – 2020). Militant revoluționar, bătăuș, scriitor clandestin, dar și poet incisiv, iubitor de femei frumoase, răzbunător, agitator politic și romancier care a scris despre propria măreție.
Cu un decor istoric sângeros și o distribuție impresionantă, American Primeval promite să fie una dintre cele mai memorabile miniserii ale anului. Regizat de Peter Berg și scris de Mark L. Smith, serialul ne transportă în anul tumultuos 1857, în mijlocul unui Occident american aflat între ciocniri culturale, conflicte religioase și lupte pentru supraviețuirẽ.
Acțiunea serialului se desfășoară pe fundalul Războiului din Utah, un moment istoric de tensiuni intense între Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă și populațiile indigene din regiune, serialul explorând cu profunzime și realism evenimentele care au condus la infamul Masacru din Mountain Meadows, oferind o perspectivă brută și nemiloasă asupra violenței și complexităților frontierei americane.
La data de 11 septembrie 1857, un grup format din aproximativ 50-60 de miliţieni mormoni din sudul Utah-ului, alături de aliaţi indieni americani, au masacrat aproximativ 120 de imigranţi care călătoreau cu căruţele spre California. Acest eveniment tragic s-a petrecut într-o vale numită Mountain Meadows, situată la aproximativ 56 de kilometri sud-vest de oraşul Cedar.
Taylor Kitsch, cunoscut pentru rolurile sale din True Detective, The Terminal List și Painkiller, oferă o prestație intensă și captivantă. Departe de personajele cu care ne-a obișnuit, Kitsch aduce în prim-plan vulnerabilitatea și brutalitatea protagonistului său, conturând un erou plin de contradicții.
Betty Gilpin și Dane DeHaan se remarcă și ei prin interpretări memorabile, oferind adâncime unor personaje prinse între loialitate și supraviețuire. Shea Whigham și Jai Courtney completează distribuția cu o prezență puternică și autenticitate, contribuind la dinamica complexă a poveștii.
Peter Berg îmbină magistral scenele de acțiune viscerală cu momentele de introspecție profundă. De la debutul său cu Very Bad Things până la filmele de acțiune ca The Kingdom și Battleship, Berg a demonstrat că știe să aducă tensiune și energie pe ecran. În American Primeval, regizorul atinge un nou nivel, creând o atmosferă intensă, brutală și imersivă.
Mark L. Smith oferă o narațiune inteligent construită, plină de nuanțe și conflicte morale. Dialogurile puternice și personajele bine conturate asigură un echilibru perfect între acțiune și dramă. Smith exploatează într-un mod profund relațiile complexe între personaje, punând în lumină dilemele lor etice și emoționale.
Cadrele autentice (potrivit actriței Betty Gilpin, toată distribuția a trebuit să treacă printr-o lună de antrenamente dure într-o tabără de cowboy pentru a se pregăti pentru filmările istovitoare) și costumele meticulos realizate contribuie la crearea unei lumi credibile, iar cinematografia adaugă un strat de poezie vizuală în mijlocul brutalității. Secvențele de luptă sunt impresionante, în timp ce peisajele vaste și aspre reflectă perfect starea de spirit a personajelor.
American Primeval este mai mult decât un simplu western; este o explorare viscerală și emoțională a conflictelor care au modelat istoria Americii. Cu interpretări de excepție, regie strălucită și o poveste care te ține cu sufletul la gură, serialul reprezintă o experiență dură pentru privitori. Disponibil pe Netflix, pregătiți-vă pentru o călătorie intensă și tulburătoare prin istoria conflictului cu tentă religioasă de la Mountain Meadows.
Cu acest cel mai noi film al ei, Andrea Arnold continuă să exploreze universurile fragile și tensionate ale celor aflați la periferia societății. Povestea, o combinație între realismul social crud și lirismul metaforic, este ancorată în viața unei familii disfuncționale, un microcosmos afectat de droguri, violență, abandon și prostituție.
Radiotopic 