La Muzeul Național al Țăranului Român, de Noaptea Europeană a Muzeelor, sâmbătă, 23 mai 2026, vă așteptăm să vizitați parterul muzeului cu expoziția „Legea creștinească”. Aici, fiecare sală vorbește despre rânduiala credințelor și frumusețea artei țărănești. În plus, vom avea deschise cinci expoziții temporare și Târgul 100 de tradiții românești.
După premiera mondială de la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, 3 zile în septembrie, comedia independentă regizată de Tudor Giurgiu, se vede pentru prima dată în România la Gala de deschiderea a celei de-a 25-a ediții TIFF, care va avea loc vineri, 12 iunie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
Cineaști aflați la primul sau al doilea lungmetraj din carieră concurează pentru trofeele competițiilor internaționale ale celei de-a 25-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (Cluj-Napoca, 12-21 iunie 2026). 12 titluri se află în cursa pentru Trofeul Transilvania și celelalte premii ale Competiției Oficiale, în timp ce alte 10 producții își vor disputa premiul Competiției What’s Up Doc?.
În perioada 14–17 mai 2026 are loc cea de-a patra ediție SAT – SMALLEST ART FAIR IN TOWN, primul ecou local al schimbărilor de pe piața globală de artă și prima platformă din România dedicată artei contemporane pe hârtie, extinzându-se în această ediție cu o nouă componentă dedicată artiștilor emergenți.
Primul laureat al PremiuluiJanovics Jenő la Festivalul Internațional de Film Transilvania va fi Roman Gutek, distribuitor de film polonez, fondator al mai multor festivaluri, producător și promotor al filmului de artă, de al cărui nume se leagă cele mai importante inițiative cinematografice poloneze din ultimele decenii.
Cea de-a 20-a ediție a Galei Premiilor Gopo, care a avut loc luni, 4 mai, la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, a celebrat performanțele cinematografiei românești din anul precedent, într-un cadru festiv dedicat excelenței. Ediția aniversară a fost completată de momente care au marcat două decenii de existență a premiilor, prin intervenții cu privire retrospectivă, omagii aduse cineaștilor, muzică și umor.
Captură din emisiunea documentară Attenborough: Cântecele viețuitoarelor.
Pentru a sărbători împlinirea a 100 de ani de la nașterea lui Sir David Attenborough, născut pe 8 mai 1926, Viasat Nature prezintă o serie de programe de referință în onoarea unuia dintre cei mai mari povestitori ai timpurilor noastre. 100 de ani cu Attenborough reunește o selecție de producții din întreaga sa carieră remarcabilă, definită de curiozitate, claritate și o fascinație pentru lumea naturală.
Am crezut întotdeauna că vegetalul consolează și luminează.
O plantă terapeutică administrată corect, când și unde este nevoie de ea, ridică umbra, readuce ritmul și atenția în corp.
Instalațiile Victoriei Zidaru, sau basoreliefurile vegetale (după cum chiar artista le numește) sunt lumi sacre, rareori de mici dimensiuni, care leagă tradițiile trecutului de practica prezentului.
Mașinăria gigant creată de Victoria care străbătea clădirea centrală a RAD Art Fair pare un fragment de apocalipsă, sau ce ar urma uneia. Cordoane de textil suspendate, inscripționate, cu ierburi uscate și posibil tămăduitoare în interior, curg, dinspre cupolă spre podea. La poalele lor sunt (cred că) începuturile.
Nu știu dacă se puteau lua, dar am îndrăznit și am adus acasă un mic labirint de scoarță cerată și semințe, ținute laolaltă de pânză albă peste care este notat: ÎNCURAJARE.
Ca să am o mică extra resursă, aproape primordială, să văd viitorul și să simt speranță gândindu-mă la ce urmează.
Victoria Zidaru se inspiră din teologia mistică creștină, în special din conceptul viriditas al lui Hildegard von Bingen, respectiv forța verde a vitalității divine.
Call it ‘gândire magică’ sau cum vă doriți, eu mă simt fermecată în preajma creațiilor ei.
Un centerpiece perfect pentru ediția RAD de anul acesta, cu tema Radical Love.
Evident, orizontul așteptărilor nu putea fi decât vast — aproape indecent de larg — pentru o continuare care vine în siajul unui fenomen. The Devil Wears Prada nu a fost doar un succes de box office, ci un moment de cotitură: filmul care a legitimat, pentru prima dată în noul secol, reprezentarea lumii modei cu o acuratețe ce a stârnit rumoare, admirație și, pe alocuri, disconfort. Adaptat după romanul semnat de Lauren Weisberger — bestsellerul care a dominat începutul anilor 2000 și a propulsat-o pe autoare în liga mare a literaturii „chick lit” — primul film a venit deja încărcat de un capital simbolic considerabil.
La 100 de ani de la nașterea actriței, fotografii inedite cu Marilyn Monroe realizate de Sam Shaw, celebrul fotograf american și unul dintre cei mai importanți martori vizuali ai Hollywood-ului anilor ’50, sunt subiectul unei expoziții unice la TIFF.25: Dear Marilyn.