Radiotopic

Unul este totul… sau Predestination

Prima mea întâlnire cu un film regizat de frații Sprieg, Peter si Michael, a fost prin 2010, când am văzut Daybreakers cu Ethan Hawke și Willem Dafoe. Citisem atunci că sunt gemeni identici, născuți în Germania, pe 29 aprilie 1976, dar care de la 4 ani trăiesc în Australia. Era cel de-al doilea film al lor, după Undead, o peliculă realizată din economiile lor, dar care s-a vândut in 41 de țări și care le-a deschis o poartă (sîc) la Lions Gate Entertainment. Pentru Daybreakers încasările au fost de 65 milioane de dolari la nivel internațional, așa că pentru cea de a treia producție cinematografică s-au pregatit temeinic, după ce au citit o scurtă lucrare SF, apărută în 1959 –  All You Zombies – a lui Robert A. Heinlein, cel care aparține de așa zisa “sfântă treime” a science-fiction-ului, pe care o  împarte cu Isaac Asimov și Arthur C. Clarke. Și cum filmul trebuia să aibă un nume, i s-a spus : Predestination. Un nume simplu ca și maniera de realizare a producției: fără prea mult CGI, dar cu îmbârligături și  subtilități nenumărate. Dacă veți citi schița lui Heinlein veți observa că umorul, care e esența povestirii, a fost înlăturat. Dar poate asta a fost ideea regizorilor: de a încurca încurcătura. Mai mult, e prezentată crearea unei bucle din nimic, ceea ce e imposibil, dar daca am sta să discutăm despre legea cauzei și a efectului am pierde frumusețea filmului. Pentru că, DA…este un film plin de frumuseți: a sentimentelor, a singurătății, a iubirii, a sacrificiului.

Filmele cu călătoriile în timp m-au fascinat din adolescență  și o mai fac chiar și acum: de la Somewhere in Time, la The Philadelphia Experiment, Planet Of Apes, Back To The Future, până la Forever Young, Donnie Darko sau Déjà vu.

În Predestination  apare  ideea ciclului nesfârșit al timpului din simbolismul religios,  reprezentat de Uroboros, dragonul/șarpe care își înghite propria coadă pentru a forma un cerc. Pentru gnostici acest dragon/șarpe simbolizează recrearea de sine, iar Platon 🙂 – discipolul lui Socrates și mentorul lui Aristotel-  pomenește de el în dialogul intitulat Timaios!

Dar Uroboros  este legat și de mitul androginului, care reunește masculinul și feminininul într-o singură entitate și cam pe aici merg trimiterile din Predestination.

Ce oferă până la urmă acest film, ca să ne convingă să-l vedem? Mister, suspans, sf, dramă, întrebări nenumarate la final, ceva mai mult decât o poveste întortocheată, versatilitatea uimitoare a Sarei Snook într-un rol în care strălucește nu doar licărește, de categoria A+ – convertind ceea ce putea părea indiferent și distorsionant într-un convingător și credibil act de compasiune, o intrigă captivantă – ( simplă, dar care îți pune neuronul pe moațe). Și dacă toate astea nu v-au tentat îndeajuns, vă mai spun un singur lucru: eu abia aștept să îl revăd!

Închei acum cu izbanda de a fi aflat în sfârșit și răspunsul la  filozofica întrebare: Ce a fost mai întâi , oul sau găina? Și ca să nu mai lungesc vorba și să vă las să dați năvală să vă luați Blue Ray-ul cu Predestination, vă livrez și răspunsul așteptat: cocoșul!

Regie: Michael Spierig, Peter Spierig

Scenariu: Michael Spierig, Peter Spierig, Robert A. Heinlein („All You Zombies”)

Cu: Ethan Hawke, Sarah Snook, Noah Taylor, Madeleine West