The Price of Desire, regizat de Mary McGuckian este dovada certa a faptului ca talentul nu are nevoie de nimic altceva pentru a se manifesta, de vreme ce creatoarea care semneaza si scenariul este autodidacta. Remarcabil cinematografiat, cu un plus de charm din succesiunea ping pong-ului verbal franco-englez usor teatralizat, filmul este dincolo de un veritabil “restitutio” al activitatii arhitectei vizionare Eillen Grey, o cronica sui generis a unei iubiri surprinse in evolutia ei. Stransa in discursul hiperintelectualizat, stadialitatea trairilor dintre Eileen si mai tanarul ei iubit, Jean Badovici, parcurge fazele iubirii spirituale, personajele fiind capabile sa trasfigureze, sa sublimeze sentimentul in arta, si sa pastreze legatura vie, chiar si atunci cand relatia se termina.
The Price of Desire este totodata o biografie a unor personaje reale, ce aleg sa evolueze intr-un paralelism euclidian, intalnindu-se in punctul final intr-o intelegere, o acceptare si o iubire ce transcend realitatea.
Evident viziunea este romantata, unele personaje, precum Le Corbusier- celebrul arhitect si designer elvetian- aparand sub o tusa usor caricaturala. Dar cu toate acestea triunghiul Eileen-Jean-Le Corbusier are o dinamica speciala, pusa in valoare de permanenta iesire si intrare in, si din conventia cinematografica, prin adresarea directa, teatrala ce segmenteaza demersul si il propulseaza intr-o zona a experimentului.
Neindoielnic filmul este valoros, caci are toate datele care sa il califice pentru asta: un scenariu ofertant, interesant, cu un subiect nou ce porneste de la fapte si personaje reale, o imagine exceptionala semnata de Stephan von Bjorn, o coloana sonora de care Bryan Byrne poate sa fie mandru, caci este aproape un alt personaj al peliculei care comunica, rezoneaza, conduce- iar actorii sunt minunat distribuiti in roluri.
O nota speciala pentru Orla Brady, actrita irlandeza cu o prodigioasa cariera in teatru si televiziune, care o intruchipeaza pe Eileen Gray de la maturitate pana la batranete, cu finete dar si cu forta, cu suptilitate si rigoare, reusind o performanta remarcabila alaturi de Vincent Perez, Franco Scianna si Alanis Morissette, cea din urma intr-un rol episodic in care ne si canta.
Atent documentata, aceasta productie cinematografica este genul de film pe care il retii in memorie pentru felul special in care este manageriata regizoral emotia si pentru originalitatea cu care este pusa in pagina cinematografica povestea.
Radiotopic 