
Nu mă mai întreb de ce, cât şi cum îmi plac piesele lui Radu Afrim, preferând să urmăresc doar cum se răspândesc în carnea sufletului, ca un vaccin împotriva nepăsării, nedorinţei şi banalului.

Nu mă mai întreb de ce, cât şi cum îmi plac piesele lui Radu Afrim, preferând să urmăresc doar cum se răspândesc în carnea sufletului, ca un vaccin împotriva nepăsării, nedorinţei şi banalului.