
Nu ştiu câţi dintre noi recunosc din prima şi fără reticențe că îi mişcă filmele de dragoste şi uneori au şi câte o lacrimă mijită pe care o disimulează sau nu – în funcţie de cât de curajoşi sunt. Căci mi se pare că a fi sensibil a căpătat de la o vreme o nuanţă peiorativă, iar machismul acaparează teritorii noi şi credinţa că dacă nu te impresionează nimic – e o dovadă de tărie de caracter. Aşa că un film precum Life Itself – despre iubirea unică şi felurite moduri de a supravieţui cu / sau fără ea, ar putea părea o recomandare nepotrivită contextual.