Archive for the ‘Film’ Category


Pe 25 aprilie 2021, de la ora 19.30, Radio România Cultural se alătură miilor de femei din toată lumea care vor citi prologul cărții „Rugăciune pentru Cernobîl”, a scriitoarei Svetlana Aleksievici, laureată cu Premiul Nobel în anul 2015. Momentul comemorează 35 de ani de la explozia nucleară de la Cernobîl, iar lecturile vor avea loc numai în intervalul 25 aprilie, începând cu ora 18.00,  până pe 26 aprilie la miezul nopții.

Textul a apărut în 1997 în revista rusească „Prietenie între popoare”. Tradus de atunci în numeroase limbi, a permis cititorilor din întreaga lume să intre în culisele nefaste ale celui mai mare accident nuclear din istorie.

Scriitoarea din Belarus și-a dat acordul ca prologul, care este de fapt mărturia soției unuia dintre pompierii care au intervenit printre primii la Cernobîl și care a murit după două săptămâni, în urma unei suferințe cumplite, să fie citit de femei din lumea întreagă în diferite limbi. Mai multe detalii despre acest proiect se pot găsi accesând adresa april26appeal.noblogs.org.

Lectura, care va fi realizată de Daniela Ivanov, va fi precedată de un documentar semnat de Dan Vasiliu care reunește mărturii ale unor oameni care au fost la Cernobîl, au fost afectaţi de acest accident sau au studiat documente legate de acea perioadă: inginerul electronist Tudor Căpăţînă din Republica Moldova, care s-a numărat printre lichidatori, Nicolae Melinescu care făcea parte, în acea perioadă, din echipa Telejurnalului TVR, Claudiu Dincă de la Arhivele Naţionale.

Li se adaugă Adrian Pârvu, un tânăr din România a cărui sănătate a fost afectată grav de efectele accidentului de la Cernobîl. Este regizor, și în 2015 a mers în Ucraina să afle povestea primei generații născute după explozie. Filmul realizat se numește ,,Totul nu va fi bine” și a fost premiat cu premiul FIPRESCI  la Festivalul Transilvania și cu premiul ‘’Cel mai bun film ucrainean’’ la Festivalul de la Odessa.

„Practic acest Cernobîl, acest monstru despre care toată lumea vorbește este o greșeală care putea fi evitată. Și imediat după, dacă pur și simplu se spunea adevărul, mult mai puțini oameni ar fi  avut de suferit. Cred că o lecție pe care trebuie s-o învățăm este că trebuie să spunem mereu adevărul, chiar dacă greșim.”, concluzionează acesta.


„După 40 de zile / No Rest For The Old Lady”, al patrulea lungmetraj al lui Andrei Gruzsniczki, va fi prezentat în selecția oficială a Festivalului Internațional de Film de la Moscova.

Evenimentul, ajuns la cea de-a 43-a ediție, va avea loc între 22 și 29 aprilie 2021.

Filmul va rula în afara competiției, în programul „Third Age”. Selecția pentru această secțiune a fost realizată de Kirill Razlogov, director de program.

(mai mult…)

THE FATHER al lui Florian Zeller – cronică tulburătoare a pierderii memoriei

Cu 6 nominalizări la apropiatele Premii Oscar, The father, regizat şi scris de Florian Zeller marchează debutul lui regizoral cu această adaptare a propriei  piese „Le Pere”- şi ne livrează un personaj principal interpretat fabulos de Anthony Hopkins, un tată bolnav de alzheimer a cărui memorie se degradează galopant. Câştigător al premiului BAFTA pentru cel mai bun rol principal masculin, Hopkins a spus că nu se mai aştepta ca la vârsta de 83 de ani să mai primească vreun premiu şi că, probabil, tot vârstă este cea care l-a făcut să fie atât de credibil în acest rol.

Cert este că deşi se desfăşoară aproape pe toată durata în acelaşi interior, filmul este atât de intens şi de solicitant emoţional, încât la final parcă ai asistat la cel mai dinamic action, când de fapt, gândul la conotaţiile atât de profunde şi dureroase ale degradării umane este cel care te consumă. Este tulburator să vezi- mai ales dacă ai trăit experienţe de acest gen cu cei apropiaţi, cum boala aceasta parşivă face dintr-o persoană inteligentă, lucidă, asumata – o jucărie stricată care nu îşi mai găseşte locul nici în lumea exterioară, dar nici în cea lautrică. 

Povestea este spusă  din perspectiva personajului principal, cu minimum de artificii- jocul halucinant al lui Anthony Hopkins luându-ne cu asalt emoţiile prin felul în care reuşeşte să redea stările personajului; de la confuzie la asertivitate, de la debusolare la agresiune verbală şi apoi la durere şi neputință- panoplia acestor trăiri ne forjează  maxim. Scriptul se apleacă atent asupra felului insidios şi neaşteptat în care evoluează această boală, trecând în revistă simptomele clasice ale alzheimerului într-un fel în care mie personal mi-a redeschis răni dureroase, aşa că oricât de perfect calibrat ar fi filmul în minimalismul lui, oricât de măiastră s-a dovedit interpretarea lui Hopkins- îmi este clar că nu voi mai dori să îl revăd!

Istoria tatălui rămas singur în grija unei fiice care doreşte să îşi refacă viaţa departe de Londra, este de un tragism care se dezvăluie gradual, pe măsură ce avansăm, scenariul devoalând drame familiale care –poate- au grăbit evoluţia bolii, pe care la început nici nu o bănuim în bătrânul şarmant, calm şi plin de viaţă. Foarte repede însă ies la iveală simptomele pe care trebuie să le deducem din structura filmului care începe să intersecteze planuri în care spaţiul, personajele, acţiunile şi interdependentele sunt diferite. Iar dacă nu ştii dinainte sinopsisul, mintea are un moment de ezitare în a procesa întreţeserea de planuri şi de a înţelege că Anthony, personajul din film, se confruntă cu probleme de raportare la realitate.

Finalul este dărâmător emoţional, tatăl ajuns într-un azil nemaireușind să pună cap la cap piesele realităţii de la care boala l-a deconectat, singura lui legătură cu lumea rămânând asistenta de care se agaţă cu disperarea celui care nu îşi mai găseşte nicăieri locul.

În celelalte roluri ale unei distribuţii puţin numeroase îi vedem pe Olivia Colman, Imogen Poods, Olivia Williams, Mark Gatiss şi Rufus Sewell, toţi bine poziţionaţi în partiturile lor, ceea ce alături de scenariul răvăşitor ce aduce în prim plan una dintre bolile secolului- demența senilă- i-a făcut pe critici să aprecieze filmul. Evident, prestaţia stelară a lui Anthony Hopkins şi măiestria cu care manageriază pelicula scriitorul- regizor Florian Zeller au asigurat succesul acestui film emoţionant, care a fost foarte bine primit de publicul de la Sundance Film Festival, unde a avut premiera în ianuarie, urmând a fi lansat de către Lionsgate în cinematografele din Regatul Unit pe 11 iunie anul acesta.


Regizorul și scenaristul Radu Jude va fi omagiat la Festivalul La Rochelle Cinéma (Fema), care va avea loc între 25 iunie și 4 iulie 2021.

La cea de-a 49-a ediție a evenimentului din Franța, Radu Jude va fi omagiat alături de Xavier Beauvois (cineast, Franța), Joanna Hadjithomas & Khalil Joreige (cineaști, Liban) și Gabriel Yared (compozitor, Franța).

„Figură indispensabilă a noului cinema românesc, Radu Jude, al cărui «Babardeală cu bucluc sau porno balamuc» a primit Ursul de Aur la Berlinala 2021, ne va prezenta integrala filmelor sale”, au anunțat organizatorii.

Între cineaștii și actorii care s-au bucurat de o astfel de recunoaștere în trecutul festivalului se numără Agnès Varda, Béla Tarr, Juliette Binoche, Blake Edwards, Liv Ullmann, Hirokazu Kore-eda, Roman Polanski, Werner Herzog, Anouk Aimée, Olivier Assayas și Elia Suleiman, precum și românii Lucian Pintilie și Andrei Ujică.

Începând cu 1973, Festivalul La Rochelle Cinéma (Fema) este o mare sărbătoare a filmului, la început de vară, când prezintă pelicule de ieri și de azi din întreaga lume.

Radu Jude a câştigat cu lungmetrajul său de debut – „Cea mai fericită fată din lume”- premiul CICAE, la Berlinala 2009. În 2012, el a regizat lungmetrajul „Toată lumea din familia noastră”, prezentat în premieră mondială în secţiunea Forum de la Berlinală. Pelicula „Aferim!” (2015) i-a adus Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. Ea a fost urmată de „Inimi cicatrizate” (2016), care a fost recompensată cu două premii la Locarno IFF şi pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Mar del Plata, de documentarul „Ţara moartă” (2017) şi de lungmetrajul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary. În 2020, Radu Jude a fost prezent la Berlinală cu două lungmetraje: „Tipografic majuscul” şi „Ieşirea trenurilor din gară”. Ambele filme au fost proiectate în secţiunea Forum a festivalului.

Anul acesta, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” a fost recompensat de juriu cu marele trofeu al Festivalului de Film de la Berlin, Ursul de Aur.


Tuturor ne este dor de concerte, de experiența muzicii live, de schimbul de energie dintre scenă și public. Așa că am readus pe scenă cele mai tari trupe de alternativ pentru o serie de concerte filmate, produse de Overground Music și găzduite de Expirat! Periodic, vineri de la ora 20:00, pe Overground Showroom – „Netflixul de concerte” – va avea premiera în exclusivitate câte un concert din seria Showroom Original  Expirat. Seria continuă vineri, 16 aprilie, la ora 20:00 cu concertul formației Fluturi pe Asfalt. Biletele la premiera online se găsesc online pe www.iabilet.ro la prețul de 29 de lei.

Fluturi pe Asfalt – Din lumină (live la Expirat)
https://youtu.be/5mKtaxR1_aE

Fluturi pe Asfalt s-au format în anul 2009 în Cluj-Napoca, iar după un debut pe scenă în 2010 a început transformarea treptată în cel mai bine păstrat secret din noul val de muzică alternativă.

În 2012 apare albumul Reconstituire – un sunet ruginit și închis, cu piese ce au dat un înveliș gri albumului, unde tragicul și realismul se întâlnesc. „Valuri și Stele”, „Circul” sau „Deochi I” își vor găsi un loc în mentalul colectiv, sub forma unor ghimpi confortabili de care nu vrei să te descotorosești.

2016 – Munți sub Mări, o colecție de 8 piese ce îndepărtează Fluturi pe Asfalt de standardul post-rock-ului, cu linii melodice nostalgice și straturi de chitară fractale. „Fără legătură” sau „Nu crezi că pot” împing trupa spre iluzia melancoliei, o formă a ceea ce simți cu ochii. Pe când „Avioane”, „Totul se Leagă” sau „Munți sub Mări” păstrează tot ce e mai frumos din post-metal. Munți sub Mări nu este așchia ce sare prea departe de Reconstituire, dar scopul nescris al albumului a ajutat creatorii să perfecționeze stilul hibrid FpA.

Realitatea Fluturi pe Asfalt este destul de simplă: apar cu un nou album doar ca să se evapore iarăși câțiva ani, testându-ți răbdarea în proces. Un timp în care grupul modifică, cizelează și perfecționează sunetul ce va da suflet bucăților de plastic pe care va fi printat.

Ce este Fluturi pe Asfalt? … aș vrea să știu.

Biletele la premiera online de pe 16 aprilie a concertului Fluturi pe Asfalt – Showroom Original  Expirat se găsesc pe www.iabilet.ro și oferă acces timp de o lună la concertul înregistrat. După achiziția biletelor, cumpărătorii vor primi un email din partea Overground Showroom cu username-ul și parola contului lor în care vor putea urmări premiera concertului Fluturi pe Asfalt – Showroom Original ⨯ Expirat pe 16 aprilie de la ora 20:00. Concertul va fi de asemenea disponibil pentru toți abonații Overground Showroom care au optat pentru un plan tarifar recurent – lunar, trimestrial sau anual.

Seria Showroom Original  Expirat a debutat cu concertul celor de la Omul cu șobolani, iar în curând urmează să fie publicate noi concerte cu Lucia, The Kryptonite Sparks, Dimitri’s Bats și alții.

Despre Overground Showroom

OVERGROUND SHOWROOM este o bibliotecă video on demand dedicată concertelor, ce propune un serviciu similar altor platforme de streaming video. Catalogul conține concerte live ale artiștilor din România, filmate full HD și cu sunet de înaltă calitate. Concertele sunt disponibile pentru streaming 24/7, iar veniturile generate de platformă vor fi direcționate către artiști.

https://showroom.overground.ro


INKHEART este despre eterna şansă ca binele să triumfe, ca personajele să evolueze sau să dispară, ca istoriile fictive să devină realitate. Personajele călătoresc fluid prin şi din spaţiul poveştii, populând lumea noastră cu tipologiile lor atât de diferite dar şi cu animale fantastice.

 Cu o distribuţie ce îi cuprinde pe Jim Broadbent, Helen Mirren, Andy Serkis , Brendan Fraser , Paul Bettany și Jennifer Connelly, acesta peliculă valorifică romanul fantastic pentru tineret INKHEART, scris în 2003 de Cornelia Funke , prima carte a trilogiei omonime, care a continuat cu Inkspell și Inkdeath. Romanul a câștigat Premiul BookSense din anul 2004 pentru literatura pentru copii.  Şi deşi publicul ţinta este acesta, povestea este plină de simboluri şi sensuri adânci, de la morală şi etică, la filosofie şi psihanaliză, aşa încât orice adult permeabil la poveste va găsi în Inima de Cerneală un spaţiu generos pentru a-şi expanda imaginaţia.

Autorul / creatorul este finalmente cel care salvază lumile şi restabileşte echilibrul, relocându-se din iubire pentru carte în spaţiul imaginar pe care află că poate şi ştie să îl modeleze.

În fapt filmul este despre puterea creatoare a cuvântului, despre materialitatea pe care o include şi despre cum vorbele pot deveni o formă de realitate. Şi sigur că este o parabolă, dar atât de frumos structurată, de atent lucrată şi de minunat jucată, încât este o lectură cinematografică plină de înțelesuri pentru privitorii de orice vârstă. Iar dacă după film ne şi aplecăm asupra lui discutând cu cei mai tineri despre povestea aceasta care nu este doar poveste, vom avea şansa să trecem de aparențe şi să accesăm esenţa, aşa încât – ca în dezideratul  oricărei  opere- mesajul ei să ajungă deplin la cel căruia îi este destinat: publicul.

Povestea este simplă dar pe măsură ce se dezvoltă creşte în importanţa mesajului şi devine mai mult decât o istorie, o călătorie iniţiatică a personajleor care îşi recuperează existentele şi învaţă să relaţioneze, să aibă încredere şi să iubească.

Mortimer/ Mo şi fiica sa Meggie împărtăşesc aceeaşi pasiune pentru lectură, fiind amândoi înzestraţi cu darul de a aduce la viaţă personajele cărţilor pe care le citesc cu voce tare. Dar asta vine şi cu o jertfă, o pierdere – căci este un fenomen biunivoc, aşa că de fiecare dată o persoană reală va trece în poveste- restabilind un fel de echilibru între cele 2 lumi- cea imaginară şi cea reală. Când descoperă cartea Inima de Cerneală şi aduce în realitate personaje medievale malefice şi creaturi fantastice, Mo îşi pierde soţia în poveste şi începe călătoria regăsirii ei alături de Meggie şi câţiva prieteni, într-o aventură fantastică regizată de Iain Softley, cu destul CGI de calitate şi scenografie spectaculoasă, ce laolaltă cu jocul minunat al actorilor ne oferă un film frumos, antrenant şi plin de învăţăminte valoroase.

Aşadar nu-l rataţi pe AMC, canalul de film care îl difuzează, căci este un film  de familie care vă va bucura cu energia lui benignă şi luminoasă.


New Draft, prima rezidență de dezvoltare de scenarii de lungă durată, dedicată exclusiv proiectelor din România, lansează call-ul de proiecte. Scenariștii sau autorii din medii conexe care au un proiect de film în faza de început, pot aplica, până pe 15 iunie, la programul ce se va întinde pe o durată de trei luni, între iulie și octombrie 2021.

New Draft se va desfășura online, în trei sesiuni de câte o săptămână de lucru intensiv pe 12 proiecte de lung metraj, plecând de la sinopsis dezvoltat și ajungând la drafturi dezvoltate de treatment sau scenariu, totul finalizându-se cu un pitch în fața unui grup de producători din România. Pe parcursul programului, participanții vor rescrie și apoi vor participa la sesiuni comune de feedback, totul pentru a-și dezvolta propriul proiect, dar și capacitatea de lectură și de analiză a unui scenariu.

Finalul rezidenței New Draft va coincide cu deschiderea aplicațiilor la concursuri de fonduri sau rezidențe din străinătate (ex. LIM – Less is More, Torino Film Lab). Astfel că proiectele vor avea șansa de a-și continua organic traseul de dezvoltare.

Cele 12 proiecte finaliste vor forma trei grupe, fiecare cu câte un trainer atașat.

Trainerii și organizatorii primei ediții sunt Oana Răsuceanu, Ana Agopian și Crăița Nanu.

Ana Agopian este regizor, scenarist și lector universitar al catedrei de scenaristică din cadrul UNATC și co-fondator al asociației Control N, prin intermediul căreia a susținut nenumărate ateliere de scenaristică, cel mai recent fiind LIM|Less is More: Creative Pre-writing.

Oana Răsuceanu este scenarist și dramaturg, în prezent doctorand și asistent universitar în cadrul Facultății de Film (UNATC) unde predă Scenaristică. Cu o activitate intensă atât în film, cît și în teatru, Oana continuă să fie trainer al mai multor ateliere de scriere (creativă sau scenaristică) dedicate profesioniștilor sau amatorilor (copii și adolescenți) deopotrivă.

Crăița Nanu este scenarist, consultant de scenarii (specializat în cadrul Torino Film Lab), selecționer de filme pentru Festivalul Internațional de Film Transilvania și PR, cu activitate de 19 ani în industria cinematografică.

New Draft este o rezidență de dezvoltare de scenarii creată de scenariști. ”Am pornit dintr-o nevoie personală: de a avea lângă noi oameni cu mintea fresh și cunoștințe în domeniu care să ne ajute să ieșim din hățișurile propriilor povești fără să le pierdem pe drum. Asta s-a combinat cu experiența fiecăreia dintre noi în cadrul unor programe similare de lucru din străinătate. Într-un final am spus că merită să gândim o rezidență strict pentru autorii români, care să poată genera rezultate palpabile. New Draft aduce timpul, structura și metodologia necesare pentru a lărgi paleta de posibile producții autohtone.”, spune echipa de organizatori.

Cei interesați se pot înscrie până la data de 15 iunie 2021* cu un sinopsis dezvoltat, o scrisoare de intenție, CV, precum și un link către minim un film reprezentativ din filmografia cineastului sau un scenariu de scurt sau lung metraj. Aplicațiile vor fi trimise pe adresa info@controln.ro. New Draft nu percepe taxe de înscriere sau participare. Mai multe detalii despre înscrieri, aici.

*Participanții Creative Pre-writing Workshop LIM beneficiază de un deadline extins: 30 iunie. Susținut de Creative Europe – Programul MEDIA al Uniunii Europene, LIM|Less is More: Creative Pre-writing este inițiat de Le Groupe Ouest (Franța) și dezvoltat alături de Asociația Culturală Control N (România) și Festivalul Internațional de Film Transilvania – TIFF (România) prin platforma unlimited.tiff.ro. Detalii despre LIM|Less is More: Creative Pre-writing, aici.

New Draft – rezidență online de dezvoltare de scenarii este un proiect co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), inițiat și dezvoltat alături de Zbang Film.

Partener media principal: Radio Guerrilla
Parteneri: Films in Frame, Liternet, IQads, Smark.

Mai multe informații pe:

www.controln.ro

https://www.facebook.com/pg/controlN

https://www.facebook.com/RezidentaNewDraft

Proiectele nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.


Împreună, primele lor filme au redefinit genul filmului de acțiune. Acum, pentru prima dată în mai mult de 15 ani, superstarul Jason Statham și regizorul vizionar Guy Ritchie fac echipă pentru thrillerul de răzbunare exploziv WRATH OF MAN – FURIA UNUI OM PERICULOS

După o ambuscadă mortală pe una dintre mașinile blindate, Fortico Securities, cu sediul în Los Angeles, aduce în echipă un misterios angajat nou, Patrick Hill (Statham), care devine cunoscut pur și simplu ca „H.” Pe măsură ce învață lucrurile de la partenerul Bullet (Holt McCallany), H pare a fi inițial un tip liniștit, cu capul plecat, pur și simplu acolo pentru a face o treabă și pentru a-și câștiga existența. Dar când el și Bullet devin țintele unei tentative de jaf, formidabilele abilități ale lui H sunt dezvăluite. Nu numai că este un expert în tir, care este la fel de priceput în lupta corp la corp, dar H este, de asemenea, neînfricat, nemilos și letal.

Într-adevăr, H este un șef al criminalității sub acoperire care caută cu disperare o modalitate de a răzbuna uciderea fiului său iubit. Căutarea sa ia o întorsătură așteptată atunci când un cadru de ex-militari, condus de inteligentul și calculatul Jackson (Jeffrey Donovan), planifică un jaf unic în viață, care le va aduce milioane. Ceea ce nu reușesc să înțeleagă este că jaful cu miză mare îi va pune, de asemenea, pe un curs violent de coliziune cu furioasul H.

Bazat pe filmul francez ”Le convoyeur”, WRATH OF MAN are o distribuție de excepție, printre care Jason Statham, Holt McCallany, Jeffrey Donovan, Josh Hartnett, Niamh Algar, Laz Alonso, Scott Eastwood și Eddie Marsan. Filmul este regizat de Guy Ritchie dintr-un scenariu de Ivan Atkinson, Marn Davies și Guy Ritchie. Bill Block și Atkinson sunt producători.

Filmul Furia unui om periculos va avea, premiera în cinematografele din România in 2021.

Titlul original: Wrath of Man – SPIRAL: Urmatorul Capitol SAW

Gen: Acțiune, Thriler

Regia: Guy Ritchie

Scenariul: Guy Ritchie, Ivan Atkinson & Marn Davies

Distribuţia:  Jason Statham, Holt McCallany, Jeffrey Donovan, Josh Hartnett, Laz Alonso, Raúl Castillo, Deobia Oparei, Eddie Marsan și Scott Eastwood.

Sinopsis:

Intriga il urmareste pe H, un personaj misterios care lucreaza la o companie de camioane de transport valori responsabila cu miscarea de sute de milioane de dolari în fiecare saptamâna în Los Angeles. Noul agent de securitate, misterios si salbatic, care insoteste camionul de transport valori isi surprinde colegii in timpul unui jaf cand se dezlantuie in mod neasteptat si dezvaluie abilitati de precizie. Echipajul se intreaba de unde vine si cine este noul coleg. In curand motivatia luptatorului devine clara pe masura ce el paseste pe un drum dramatic si irevocabil pentru a-si regla conturile.


DAU. Natasha, controversatul film care a câștigat un Urs de Argint și a făcut valuri la Berlin anul trecut, va fi lansată de Transilvania Film în premieră în România pe TIFF Unlimited, începând cu 7 aprilie.

Inițial programată pentru sălile de cinema, lansarea acestui film a fost mutată online, dându-le astfel cinefililor ocazia de a se bucura de o premieră în contextul în care covârșitoarea majoritate a cinematografelor sunt în acest moment închise din cauza pandemiei. DAU. Natasha va fi disponibil pe unlimited.tiff.ro pentru publicul larg în sistem pay-per-view, cu un bilet digital care costă 15 lei și care este valabil 72 de ore. Filmul nu este recomandat minorilor.
Tot pe TIFF Unlimited, din 21 aprilie, va fi lansată miniseria DAU. Degeneration, parte a aceluiași proiect-mamut, un experiment social și artistic unic, care îmbină film cu știință, performance, spiritualitate, literatură și arhitectură. 

Teaser: https://www.youtube.com/watch?v=j9f0DZ-wLE8


DAU. Natasha o are în centru pe o femeie (Natasha Berezhnaya) responsabilă de cantina unui institut de cercetare secret din Rusia sovietică a anilor 1950. În timpul unei petreceri, Natasha îl cunoaște pe un cercetător francez care e invitat la institut. A doua zi, viața ei ia o turnură dramatică atunci când e convocată la KGB.

”Primul proiect cinematografic despre izolare, filmat în izolare, pentru oameni aflați în izolare” – așa este descris universul DAU de către Ilya Khrzhanovskiy, cel care semnează, alături de Jekaterina Oertel, regia filmului.
DAU a fost gândit inițial ca un simpu film de lungmetraj, iar filmările au început în 2007. Clădirea enormă a unui bazin de înot abandonat din Harkov (Ucraina) a devenit centrul acestui proiect, find transformată în cel mai mare platou de filmare contruit vreodată în Europa. Aici a fost reprodus în cele mai mici detalii un institut de cercetare sovietic, care apoi a fost populat cu cercetători, artiști, chelneri, securiști și oameni obișnuiți, izolați de lumea exterioară, într-un univers paralel în spațiu și timp.

Câteva sute de oameni și-au abandonat viețile timp de doi ani și s-au mutat în această reconstituire meticuloasă a URSS-ului din perioada 1938-1968. Au rezultat astfel 700 de ore de filmare, transformate până acum în 15 filme. Primele două dintre acestea, DAU. Natasha și DAU. Degeneration, au fost proiectate la Festivalul de la Berlin anul trecut, stârnind controverse în rândul publicului. DAU. Natasha a fost recompensat cu un Urs de Argint pentru contribuție artistică, acordat directorului de imagine Jürgen Jürges.

Critica internațională s-a aplecat cu atenție asupra filmului, atât ca parte din ambițiosul proiect DAU (”Un Truman Show sovietic” – The Hollywood Reporter;”Un experiment social deghizat în proiect artistic. Sau invers” – The New Tork Times), cât și ca dramă psihologică (”O stranie și profundă explorare a banalității răului” – The Guardian; ”Intens ca atmosferă și tulburător emoțional” – Variety).

DAU. Natasha este distribuit în România de Transilvania Film și, începând cu 7 aprilie, poate fi văzut în premieră națională pe TIFF Unlimited, unde este programată și miniseria DAU. Degeneration din 21 aprilie. Abonații vor avea acces la ambele filme în baza abonamentului.

TIFF Unlimited este platforma de streaming a Festivalului Internațional de Film Transilvania, disponibilă online și în aplicațiile iOS și Android (mobile și TV), cu un catalog de filme independente, premiate, actualizat constant. Platforma poate fi accesată pe bază de abonament lunar sau anual. Detalii pe unlimited.tiff.ro.


De mult nu mai ştiu unde să-l încadrez pe Woody Allen , dar mă bucur din inimă că îmbătrânind nu a luat-o pe arătură, să facă filme criptice, plicticoase sau prea nişate. În ultima vreme face un soi de comedii romantice, dar cu dialoguri sprinţare şi stilate care nu-s pentru tot poporul, ce nu poate să înţeleagă ce e cu trimiterile atât de dese la operele lui Nietzsche- spre exemplu.

Şi ce îmi mai place maxim la Woody Allen, sunt personajele lui, într-un fel sau altul toate puţin sărite de pe fix, dar atât de suculente, de dulci,de jucăuşe şi pline de substanţă! 

Aşa gândesc şi acum, după ce am văzut miniseria Allen vs Farrow lansată de HBO luna trecută- dar doar dacă îmi precizez categoric înainte-  să fac distincţia între om şi creator. Altminteri, sincer, nu mă mai pot uita la filmele lui!

Miniseria, realizată de Amy Zierig şi Kirk Dick ne prezintă aceasta istorie care încă este de actualitaate după atâţia ani, oferind ochiul atent care citeşte documentele şi declaraţiile poliţiei şi procuraturii (care l-a găsit vinovat pe Allen, dar nu a început urmărirea penală din dorinţa de a nu o traumatiza pe Dylan Farrow, victima acestui caz zguduitor)

Partinic şi nu prea- documentarul urmăreşte parcursul proceselor şi investigaţiilor, prezentând faptele laolaltă cu dovezile existente în documente şi mărturiile celor implicaţi.

Şi nu poţi să nu fii zguduit pur şi simplu de amintirile lui Dylan, ale Miei şi ale apropiaţilor familiei şi să nu fii oripilat de manipulările grosolane pe care sistemul le îngăduie atunci când este vorba de o celebritate precum Woody Allen, împiedicând pedepsirea unui abuz sexual incestuos. Chiar faptele, argumentele şi declaraţiile martorilor ce sunt în favoarea victimei sunt răstălmăcite grotesc în aşa fel încât un al doilea abuz/ incest ( acela cu o altă fiică, Soon Yi) să fie văzut că o poveste frumoasă de iubire care i-a exaltat gelozia şi ura fostei partenere, Mia Farrow.

Şi raţiunea şi instinctul şi tot cee ce concură la cristalizarea unei opinii- îmi spun că în jurul vinovăţiei evidente din probe a lui Woody Allen s-a ridicat un zid manufacturat de avocaţi şi PR-isti abili, care nu precupeţesc nici o stratagemă oricât de ignobilă, pentru a-şi apăra clientul. Cât despre acesta, am fost oripilată ca femeie şi mamă de atitudinea pe care o adoptă.

Şi sigur că este vorba de o personalitate de excepție a cinematografiei mondiale- dar are asta ceva de-a face cu omul Woody Allen? Răspunsul este cu siguranţă NU, căci nu este vorba de vreun film (deşi şi aici e un scenariu!) ci de caracterul, inclinaţiile şi abordările de viață ale unui tată care încalcă toate preceptele. Să nu suporte rigorile legii pentru că este un creator de geniu- poziţionându-se astfel deasupra normelor de legalitate? Să i se permită să incrimineze victimele atitudinii lui deviante, distrugându-le viaţa şi fragilizandu-le emoţional şi psihic? Să fie îngăduite invoari ale unor testări ce au ignorat bunul simţ şi profesiunea celor implicaţi? Pledoariile pro Allen să se bazeze pe discreditarea mizeră a victimelor- şi asta într-o evidență sfidătoare?

Răspunsurile vă invit să vi le daţi înşivă, după ce veţi fi văzut miniseria pentru vizionarea căreia, eu am avut nevoie să îmi strunesc reacţiile.

Tulburătoare până la lacrimi şi doborâtoare prin implicaţii – mărturiile lui Dylan Farrow, acum şi ea mama a unei fetiţe, sunt eşafodajul acestui documentar care nu este o pledoarie, ci un uriaş semnal tras, o a nu ştiu câta alarmă împotriva celor care – bogaţi, faimoşi, puternici- se consideră deasupra legii.

Finalul este unul care pune punctele pe toate i-urile- şi fără să tragă concluzii- sumarizează dovezile şi faptele. În plus acorda șanse- căci Dylan a reuşit să depăşească parţial trauma şi acum este o scriitoare de succes, iar lui Woody Allen i-au fost interzise premierele pe teritoriul Statelor Unite şi i s-a sistat publicarea audio-book-ului, după ce mai multe personalitati din cinematografie şi cultură s-au poziţionat de partea fiicei abuzate- careia- culmea!- procuratura i-a dat, dar nu i-a făcut dreptate!

Vă recomand aşadar Allen vs Farrow, în care nu este nicidecum vorba despre mizantropi vicleni, copii manipulaţi, nebune adorabile sau mincinoase refulate şi isterice. Este despre viață – una  desenată urât  de un creator genial, care s-a dovedit a fi în existența reală un personaj odios.