Radiotopic

Regizor:  Bertrand Bonello

Scenariu: Thomas Bidegain, Bertrand Bonello

Cu: Gaspard Ulliel, Jérémie Renier, Louis Garrel, Léa Seydoux, Helmut Berger, Valeria Bruni Tedeschi, Dominique Sanda, Balthazar Girard-Père, Bertrand Bonello

Anul acesta pare ca interesul pentru viata tumultuoasa a marelui creator a fost major, daca ne gandim ca si regizorul Jalis Lespert ne-a propus propria versiune- pe care , personal nu am vazut-o inca! La inceputul lui 2014 au fost realizate doua filme cu acest subiect: unul apartinand lui Jalis Lepert – Yves Saint Laurent – si celalalt al lui Bertrand Bonello. Si cand te gandesti ca mai exista si L’amour fou, documentar din 2010 ( nici pe asta nu l-am vazut!), iti vine sa faci o vizionare colectiva si abia apoi sa tragi concluzii. Am urmarit insa Saint Laurent, filmul lui Bertrand Bonello ( pe care Pierre Bergé  a incercat sa-l interzica), care a participat nu doar in competitia de la Cannes, dar a reprezentat si Franta la Oscaruri in 2014.

Cele doua roluri principale sunt interpretate de Gaspard Ulliel (YSL), un actor francez filiform, care la 20 de ani, a castigat un premiu César si este considerat cel mai promitator export frantuzesc catre Hollywood  si Jérémie Renier (Pierre Bergé), un actor remarcabil prin eleganta si discretia cu care intepreteaza eminenta cenusie, descoperit de catre cineastii Luc si Jean-Pierre Dardenne.

Cu un fir narativ intrerupt uneori de clisee, pelicula ne prezinta viata acestei figure iconice a modei- care a fost Yves Saint Laurent, fara a face concesii, cu o fluenta viscontiana si o punere in imagine ce ne aminteste de pictura lui Mondrian (ca in finalul epic, dar concluziv).

Versiunea lui Bonello ne prezinta o biografie unghiulara, sexy, care nu sondeaza prea mult personajul, dar ne ofera cateva scene antologice: intalnirea din club cu Jaques de Bascher (jucat de Louis Garell)- un viitor iubit- vazuta ca o insidioasa sondare vizuala, clubul ca personaj fetis si scenele finale in care Yves batran ( interpretat de Helmut Berger) rememoreaza amintiri si isi populeaza cu ele singuratatea.

Filmul este mai degraba o incercare de captare pe pelicula a spiritului marelui designer, pentru care calitatea si inovatia erau un cult , decat o biografie lineara, cronologica- abordarea regizorului apropiandu-l din acest punct de vedere de filmele indie.

Va recomand aceasta pelicula- care desi are 150 de minute si pe alocuri devine discursiva-  compenseaza insa prin opulenta si realismul cu care sunt descrise cateva decenii de sex si droguri- dar mai ales de haute couture,incercand sa mai aduca inca o data in atentia lumii viata si cratia unui designer legendar: Yves Saint Laurent.